Weak

" Ce facem cu noi?"
" Adica?"
" Adica ... care ii treaba cu noi?"
" Tu ar trebui sa ai un raspuns fata draga. Azi ma vrei, maine ma respingi."
" Si tu faci la fel."
" Imi pare rau daca ti-am lasat impresia asta."
" Deci ... Totusi, ce facem?"
" Suntem impreuna, ramanem impreuna. Incercam. Promit ca o sa incerc mai tare."
" Nu imi promite nimic. Promisiunile pot fi incalcate. Si ... Eu am prea multe bagaje ..."
" Fiecare om are bagaje Pitic."
" Dar ale mele sunt prea grele si mari."
" Hai inapoi acasa si o sa incercam sa fie bine. Ok ?"
" Ok..."

"Acasa " .... Acasa, Cluj.
Clujul a devenit casa mea, din moment ce Sibiul este bantuit la fiecare strada de o amintire ...

Am incercat sa il indepartez. Am incercat sa ii explic ca momentan, nu imi permit sa ma indragostesc. Ca sunt de piatra, iar in momentul in care simt si cea mai mica emotie dau inapoi.


Avram Iulia Beatrice.
Am ajuns acasa. Am aruncat geanta pe pat iar pantalonii, sacoul, bluza, si sutienul si-au gasit loc intr-un colt al camerei. Genele si extenisile sunt in baie .... Si am ramas eu. Iulia.
Mica, vulnerabila si cu fata de copil trist.

De asta iubesc oglinda. Ea nu ma minte niciodata. Nu imi zambeste cand sunt trista si imi aminteste ca odata, am avut un suflet. Acum ceva timp, am iubit un barbat din toata inima si mi-as fi dat si viata pentru el.

Ce a ramas din mine ...? Speranta am pierdut-o de mult pe drum. Sunt o umbra a tot ce am fost vreodata. Nu mai simt, nu mai vreau, nu mai pot. Sunt superficiala, infumurata si aroganta. S-ar putea spune ca am devenit un fel de Alex 2. Ceva fara suflet, caruia nu ii pasa de nimic.

Iubirea nu mai doare ... pentru ca nu mai este, dar dor amintirile. Doare bluza lui care inca se mai afla in dulapul meu. Dor toate florile presate.....
Azi mi-am dat inelul inapoi. Daca un obiect era insuportabil de privit, acela era inelul. Inca mai port urma lui pe degetul mainii stangi, ca un fel de blestem de care nu pot scapa.
Nu cred ca mi-a fost mai greu sa renunt la ceva ca la inelul ala .... Pentru ca avea o semnificatie ...
In tampenia aia de inel era toate noptile pierdute plangand, toate cearcanele, promisiunile si planurile de viitor pierdute, iubirea noastra care s-a stins dintr-un motiv infect, fiecare zambet, sarut, clipa de fericire ...........
Prin el am renuntat la tot.

Azi dupa ce l-am vazut am realizat ca niciodata nu il voi putea ierta ......... Iar asta ii cel mai groaznic lucru. Nu o sa pot trece peste niciodata. In veci nu il voi putea privii in ochi fara sa ii reprosez ca a renuntat la noi ...........

As vrea sa fiu capabila sa spun ca sufar dupa Alex si am macar o mica speranta ca ne vom impaca .... Dar nu pot. A reusit sa ma aduca intr-un moment in care indiferent ca inca este prezent in gandurile mele, dar niciodata nu ma voi putea intoarce la el.
Atat de mult as vrea Doamne sa fiu capabila sa il sun si sa ii spun ca il iubesc si il vreau inapoi ... Ca as fi in stare de orice pentru el .... Si sa simt cu adevarat asta..
Dar nu pot sa ma intorc in iad doar de dragul de a fi acolo.

Stiu ca stilul meu de viata actual nu este unul sanatos. Beau mult, fumez si mai mult, imi pierd noptile ... iar viata sentimentala ... ca un circ organizat.
Insa nu pot sa imi cerc scuze pentru ceva ce ma face fericita si sa zambesc, indiferent ca este doar pe moment.


Voi mai incerca cu Mister Dreamy, desi de acum cred ca ii punem spune Stefan ...
Dar .... Eu inca nu sunt pregatita de asa ceva.
Sunt mult prea fucked up ca sa fiu intr-o relatie.


Fata draga, in ce naiba te tot bagi !