Singuratate in doi
Cand ramai fara cuvinte, pentru ca sti ca orice ai zice, tot ai fi pus intr-o lumina meschina?
Pe mana stanga, pe inelar, inca se vede adancita urma inelului care sta linistit in cutiuta lui,inpreuna cu celelate obiecte din cursul relatiei mele, intr-un raft sus al unui dulap care parca asteapta sa lipesc pe el o eticheta mica "De pastrat, dar nu de privit pana nu te vindeci"
Nu plang si nu sufar dupa el din prezent.
El ii un calau.
Ii un om meschin, rau, orgolios si caruia ii pasa doar de sine. Ii cea mai mare epava de persoana pe care am intalnit-o vreodata.
El a devenit tot ce nu mi-as fi dorit vreodata.
Eu plang dupa brabatul care imi dadea zilnic mesaj " Buna dimineata beautiful".
Dupa cel caruia ii pasa, care avea cel mai cald zambet din toate intalnite vreodata, care ma facea sa ma simt mica, iubita si protejata.
Eu pe el il caut si de el am nevoie.....
Si imi e frica ca poate ii prea tarziu. Poate orice urma a tot ce a fost vreodata .... chiar s-a dus.
Imi e dor de Alex al meu ...
Si acum vine cea mai intalnita si raspandita intrebare :
"De ce nu il lasi? "
Da ... dar cum poti sa lasi un om care inca pretinde ca te iubeste?
Daca Alex al meu nu va mai veni inapoi vreodata, tot ce imi doresc este ca umbra asta de om care i-a luat locul sa spuna doar :
" Eu nu te mai iubesc."
That will be the end si asa ma voi vindeca si eu.
Daca nu ma iubesti .... Te rog ... Te implor, lasa-ma sa plec .......................................... Nu imi mai prelungi sederea si asteptarea asta groaznica.
Si fara nici o legatura cu subiectul de astazi, va las cu o parte din cartea lui Chirila, Exercitii de echilibru. Don't know why, dar m-a impresionat. Nu a fost ceva ce nu stiam, dar ii de admirat ca si unii barbati privesc lucrurile in asa mod.
Nimanui nu-i trece prin cap ca barbatul cu chelie si burta intelege sa pretuiasca femeia de langa el cu disperarea celui care poate pierde ultimul tren. Trecut prin multe, cu cicatrice in suflet si dezvantajat fizic, trecut de prima tinerete el stie ca unica sansa este sa mangaie, sa asculte, sa inteleaga, sa fie atent sa deschida usa inainte ca ea sa sune. Si mangaie, asculta, intelege. Desavarseste un ritual al gesturilor care conteaza este mereu prezent gata oricand sa intinda un brat nu foarte puternic dar mereu oportun.
Mai presus de orice nu cere nimic in schimb, cel putin nu in mod evident pentru ca, sa nu uitam, si el e barbat, vanator experimentat.
Pe drumul de intoarcere el este bucuros si usurat ca ea si-a revenit. E vorbareata si nu mai priveste absenta pe geam Si zambeste ca in prima zi. E prea neatent ca sa realizeze inceputul sfarsitului. Pe terasa hotelului barbatul jovial, trecut de prima tinerete savureaza un cognac...Pe buza paharului este zahar...
Mai presus de orice nu cere nimic in schimb, cel putin nu in mod evident pentru ca, sa nu uitam, si el e barbat, vanator experimentat.
Pe drumul de intoarcere el este bucuros si usurat ca ea si-a revenit. E vorbareata si nu mai priveste absenta pe geam Si zambeste ca in prima zi. E prea neatent ca sa realizeze inceputul sfarsitului. Pe terasa hotelului barbatul jovial, trecut de prima tinerete savureaza un cognac...Pe buza paharului este zahar...
Comentarii
Trimiteți un comentariu