Te pup, pa pa :*






Ma asteptam ca urmatoarea data cand il voi vedea, sa fiu in cadere libera spre abis. La simpla lui privire, inima sa imi fie din nou in genunchi, iar sufletul pulbere. Asteptam sa sufar ca si cand ar fi prima oara, incat sa nu mai stiu de mine, de el....
Insa ... Nimic.
M-am uitat in ochii lui.... Si nimic. Nici un licait de durere, sau macar incantare ca il vad ...
Indiferenta si nervi, dar nu nervi pe el, pentru ca nu a fost de vina ca l-am lasat atata timp sa ma calce in picioare, ci pe mine.
Ca am acceptat langa mine un asemenea monstru.

Nu vedeam ceva perfect sau nici macar frumos cand il priveam ... Doar negru. Ceva intunecat. O umbra de om si a tot ce a fost vreodata.

Azi am fi implinit un an si 6 luni. Imi e ciuda ca am pierdut atata timp ... pentru nimic. In fond, cu ce m-am ales din relatia asta?
Amintiri frumoase? ... Nu scumpule ... Amintiri dureroase, ca cele frumoase erau umbrite a2a zi cand o dadea original in bara.

Zilele astea ma gandeam sa fac ceva cu obiectele de la el. Un foc de tabara ar fi fost prea extrem si o idee de femeie usor instabila, dar recunosc ca mi-a trecut prin minte.
Vroiam sa ard macar pozele si sa impreasti cenusa. Ca si cand as fi ars si ultimul sentiment pe care l-as fi avut pentru el si sa ma debarasez de tot. Sa renasc din nou.

Acum am renuntat la idee. Nu se merita nici macar minumul acela de efort, pentru ca am realizat ca Alex inafara de obijnuinta nu mai semnifica nimic pentru mine. Amintiri dureroase, sa nu uitam de ele.

Ii trist sa realizez ca am iesit dintr-o relatie de un an jumatate fara sa simt ... Nimic. Inca nu imi vine sa cred ca nu am avut nici macar o zi in care sa sufar in adevaratul sens al cuvantului. Doar m-am enervat atunci cand mi-a dat cate un semn si am plans pentru niste obiecte ...

Ii oribil cand iti dai seama ca cineva te-a adus de la cea mai extrema iubire , in pragul in care nu mai dai pe el nici doi bani.

Iar cel mai ciudat lucru, ii ca ma simt eu aiurea. Cum am putut sa trec atat de usor mai departe? Oare chiar nu l-am iubit deloc, dar iubeam ideea de noi impreuna?

Iar R ..... R este divin. R. este tot ce mi-am dorit vreodata Alex sa fie .... Si nu a fost.

Imi pare rau ca nu l-am parasit din septembrie... dar imi era frica... Pentru ca Alex insemna ceva stabil. Alex ar fi fost si a doua zi acolo, desi nu cum vroiam si aveam nevoie ... R imi daduse o sansa, dar am refuzat-o ca ultima proasta.
Si pentru ce ...? pentru un nimic de om.
Doamne ... As fi scutit atata timp si suferinta ...............


Ps. Asa ca de Anniversary, nu m-am putut abtine sa nu ii trimit o melodie.
Enjoy :*



Comentarii

  1. Abia acum am vazut ca mi-ai scris :* Da .... astia sunt copii, nu barbati ... Dar unde mai exista barbati adevarati?
    S-au dus si ei .... Si care nu s-au dus, sunt luati deja.
    Tot mai des am intalnit barbati intre 25 si 35 care au mintea ca de 18. A caror viata se invarte in jurul cluburilor, alcoolului, si femeilor........

    Nu cred ca o sa gasim vreodata un "Barbat adevarat", mai degraba , vom gasi un baiat care va fi dispus sa ne iubeasca si sa se slefuiasca langa noi ... In asa fel incat sa devina un barbat.

    Te pup :*

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu