Fluturi in stomac

Deci mai ... E genul de barbat frumos, de cand il vezi pe strada nu ai cum sa nu te uiti dupa el. Mereu cu zambetul perfect pe fata, sigur pe el, te cantareste din cap pana in picioare iar cand iti arunca o privire cu ochii lui mai albastrii ca Pacificul, ingheti.

Iti zambeste strengareste, doar ca sa te intimideze mai rau, pentru ca stie si fara sa ii spui ca ii al naibii de frumos. Vrea doar sa fi sigura de asta si incet sa te pierzi.

"De ce te-ai inrosit scumpo si nu mai spui nimic, te intimidez?" rosteste in soapta, zambind ironic, in timp ce imi i-a palma in mana lui si se apropie mai tare.

"Nu, stai linistit. " ( Da !!! Ma blochez si cand ma suni iar acum ca esti in  fara mea, ma pierd din nou ! Nu ma saruta ... Doamne ... Nu ma saruta ...)

"Sigur? Pari agitata, te misti incontinuu, nu stai linistita o clipa."

"Ti se pare? Chiar sunt bine."

Il sarut pe obraz si ii zambesc in cel mai fals mod cu putinta, pentru ca in fata lui nu ma pot preface. Sunt transparenta. Imi cunoaste fiecare miscare.

Imi zambeste cuceritor din nou si se apleaca incet spre mine.

Ii simt respiratia pe gat.

"Mirosi bine ... hmmm .... Al naibii de bine ."

Iar in secunda urmatoare iti face lacom drum spre gura mea si ma strange tare la piept.

Am incremenit. Simturile imi sunt atrofiate toate iar pentru urmatoarele minute, doar noi doi am mai ramas pe lume. Totul din jur a disparut. Nimic nu mai conteaza.

"Mi-ai lipsit... " Ii soptesc usor la ureche.

"Si tu mie, Scumpo."

............... Era genul de baiat frumos, brunet si cu ochii de un albastru marin scanteietor. Totul intr-o armonie cu zambetul lui perfect. Cu o singura privire, te putea dezbraca.... De complexe, de frica, de tine, de tot.