imi lipseste

A fost un cosmar. Nimic nu ii adevarat, totul inca ii bine...

Buimacita de razale soarelui ale primei zi din noul an, refuz sa ma trezesc. Ma uit in telefon, la mesaje. In loc de "My Bby <3 " ii doar un numar.... pe ecran nu mai e poza lui. Incet, imi aduc aminte ultimele zile si faptul ca Alex nu mai e.

Nu stiu ce ma doare mai tare. Ca momentan, nu mai face parte din viata mea, faptul ca nu vorbim sau ca am crescut. Ca vroiam cu adevarat o relatie in adevaratul sens al cuvantului si m-am inselat crezand ca el ii The One...

De data asta am decis sa nu ma mai pedepsesc singura. In mod normal imi varsam amarul prin cluburi, azi unul maine altul, incercand, macar o fractiune de secunda sa ma prefac ca sunt ok.

Acum schimbam foaia. Refuz sa ma arunc in bratele lui x sau y doar ca sa obtin iluzia uitarii. Pentru ca asta era, o iluzie. Cealalta zi cand ma trezeam eram din nou in locul de unde a pornit totul.

Doare mai tare ca niciodata. Singura, mi-am ucis fericirea.... " Daca unul nu se poarta cu tine cum meriti, atunci el nu te merita", asa ca am decis ca nu se merita. Sunt bulversata, pentru ca momentan nu stiu ce vreau. Nu stiu ce vrea el, dar mi-ar placea sa fiu in gandurile lui...... Ca asa as sti ce am de facut.

Imi lipseste.