Adio iubirea mea...

Acum imi dau seama ca motivul pentru care nu am putut scrie aici si am inchis blogul, ii el. Intregul blog ii pentru el... si despre el. Ii a lui. Asa cum am fost eu atata timp.

Azi mi-am luat adio de la el.

Fara zilele pe care le voi petrece in vienna, mai am 8 in sibiu, si apoi ma mut in cluj. Faptul ca plec ii ceva definitoriu in sufletul meu. ii un inceput nou. doar viitor, fara trecut. de cand cu despartirea de flavius, nu simt ca mai e ceva care sa ma faca sa imi doresc sa ma intorc.

Si se uita la mine...

"ne mai vedem..cand vi in weekend, in vacante.."

"mai mult decat o data p luna nu ma intorc.."

"ahaa.."

Stiu ca tu nu vezi asta ca peceva permanent, dar pentru mine asta ii. Am nevoie de asta.

In timp ce stateam in bratele lui, o lagrima mi se prelingea pe obraz. Nu credeam ca va veni ziua asta... in care sa il vad pentru ultima data.

Iti multumesc Luci. Lasand la o parte toate noptiile in care am adormit plangand, iti multumesc ca existi si ca ai facut parte din viata mea.

Tu m-ai schimbat. M-ai facut sa realizez in primul rand cine sunt si cine vreau sa fiu. M-ai facut sa constientizez amunite lucruri, sa ma gandesc la viitor. Sa lupt pt ceea ce imi doresc. Sa am asteptari. Sa devin o persoana mai buna.

Mereu vei insemna ceva special pentru mine. Tu ai fost cel care m-a ajutat sa trec pragul de la copil, la adult.

Si mereu te voi iubi.

La revedere marea mea iubire....