Mda

Cateodata stau si ma gandesc... Cum dracu pot barbatii sa fie atat de idioti?
Atat de prosti, incat sa nu vada ceea ce au in fata?
Sa nu realizez cand au ceva bun langa ei...
Nu pot intelege cum pot fi atat de indiferenti.
Reci.
Calculati.

Vreau o persoana caruia sa ii pot spune exact ce simt. M-am saturat de toate jocurile astea... Nu vreau sa ma port ca si cand as fi indiferenta, cand cel de langa mine incepe sa se contureze in cuvantul "totul".

Dar in aceelasi timp sunt satula. Sa incerc sa ma port frumos, ca o lady. Avand in vedere ca tu nu ma accepti asa cum sunt, eu de ce ar trebui sa ma conformez?

Imi lipsesc zilele in care tot ce conta era cati bani avea pe card X, si intr-un fel imi pare rau ca am crescut si m-am dezvoltat crezand in iubire. Uitand ca lumea asta nu ii bazata pe povestiile cu Fat Frumos pe calul alb.

Iar la ce mi-a putut spune azi, partea cea mai rea ii ca nici macar nu am putut sa ma enervez. Am stat, spunandu-mi in minte " Mda... " cu o indiferenta umpluta de o doza buna de dezamagire pe care de ceva timp incoace o prevedeam.

De multe ori simt ca cea mai buna solutie ii sa renunt, ca pana la urma... Dupa unu vine altul, si altul, si altul si altul...


Si pana la urma, poti sa contrazici barbatii avand in vedere faptele noaste? Ca pana la urma, noi suntem vinovatele care se arunca in bratele lor asteptand iubirea nemuritoare.

Viata ii o insiruire lunga de dezamagiri cantata pe note sobre de pian, intr-o seara de toamna ploioasa.