Isn't she lovely?

Inca o sambata seara de stat in casa.

Inca o sambata cand la ora asta, eu trebuia sa fiu cu el...

Plecarile lui incep sa devina din ce in ce mai dificile pentru mine. Deja ii simt lipsa. Deja as face orice, doar sa ma mai tina odata in brate....

Macar... macar daca aveam timp sa diger chestia asta. Nu un telefon "nu ne vedem azi ca is deja in gara"

Si da, ii bine totul acum. Asta ii un motiv pentru care scriu mai rar... Sunt obijnuita sa scriu despre nefericire. Despre clipele in care ma simt singura, deceptionata, ranita.

Acum, in schimb ma simt fericita. Totul are un curcs firesc si normal. Iar el... El ii altcumva. Vreau sa cred din tot sufletul ca eu i-am generat aceasta schimbare.

Si as vrea sa ma multumesc cu lucrurile cum sunt acum. In fond, asta am asteptat atatea luni de la el. Dar acum, incredibil, vreau mai mult.

Ii greu sa te multumesti cu ceea ce ai, fara sa aspiri la mai mult. Sunt constienta de eforturile lui si chiar apreciez.

Multumesc ca incerci sa faci sa ne fie bine.

Dupa atata timp, sper ca te-ai convins cat de mult te pot iubi.

Si as fi in stare sa imi petrec o viata intreaga iubindu-te......