Am nevoie de tine
Tigara mi s-a
stins din cauza furtunii, in timp ce Bruno Mars imi canta “ Daca ma vei parasi
iubire, lasa-mi niste morfina in fata usii.”
Of Iulia ...
Cat de naiva poti fi incat sa crezi ca pacalesti ploaia pana si cu o tigara ..?
Naiva incat sa
cred ca intr-o zi noi doi vom fi impreuna.
Tot Clujul imi
arunca astazi un aer nostalgic de “El” ... Pana si cele mai banale chestii imi aduc aminte. Pasesc
in curtea facultatii si ma vad zambind raspunzandu-i la mesaj. Trec strada si
aproape mi-l pot imagina la Capriccio mancand muschi de vita. Pe FSEGA scrie
EL. In Iulius ii intalnesc din nou fantoma si teama imi este ca Sibiu imi va fi
partas la mentinerea amintirii inca o perioada buna de timp.
Si totusi ...
Unde as putea pleca ?
Bucuresti
iubito ...
Ce gluma buna
minte intortochiata si nebuna. In Bucuresti este el ... Sau cel putin in
directia aia se indreapta momentan.
Iubirea noastra
este plina de viata, schimbatoare ca luna care se ascunde in nori momentan.
Iubirea noastra
este pretutindeni.
Iubirea noastra
exista undeva acolo in noi, desi fiecare isi continua viata in alta directie.
Este un joc de
cuvinte plina de clisee, care se va scrie mereu ...
As vrea sa pot explica
“iubirea” ce i-o port. Nu stiu daca am simtit ceva mai pur pana acum. Este
sentimentul de a face orice pentru el. De a-l vedea nu doar ca iubit, ci si ca
cel mai bun prieten, tata, amant. In el se inglobeste “totul” pentru mine.
Si cred ca cel
mai important ... Il iubesc fara egoism. Ma bucur pentru el, cum m-as bucura
pentru mine. Fericirea lui, este fericirea mea, indiferent ca il duce in
directia opusa mie ... Cel putin la 500 de km departare.
Si ma intrebi tu
cititorule ... de ce spun “iubirea noastra” ... Pentru ca simt intr-o mica
particica a sufletului ca ma iubeste mai mult decat realizeaza, altfel de ce ar
fi in viata mea inca dupa atata timp?
Si sa ne
reamintim ... Cand m-o “palit” pe mine toata nostalgia? Cand am aflat ca il
pierd. Abia atunci totul a avut o logica ... Iar el ... Inca nu a avut ocazia
de a simti cu adevarat vreodata ca este pe punctul de “a ma pierde.”
Si uite ... Ca il
caut peste tot. In fiecare rasarit, cana calda de cafea, strada pustie sau
cafenea mica si ascunsa.
Dar sti ... Sunt
fericita. Sufar dupa absenta lui, dar zambesc amintirii sale.
Si stiu ca intr-o
zi ... Poate vom fi din nou impreuna si poate ... doar poate va fi pentru
totdeauna, nu doar o clipa, un moment, o zi sau o saptamana.
“Poatele” asta ma
face fericita.
Comentarii
Trimiteți un comentariu