Loneliest girl in the world
You almost feel ashamed ...
That someone could be that important ,
That without then, you feel like nothing.
No one will ever understand how much it hurts,
You feel hopeless, like nothing can save you....
And when it's over, and it's gone ...
You almost wish that you could heve all that bad stuff back ,
So that you could have the good.
Bulversare.
Nervii.
Neputinta.
Teama.
Singuratate.
Incertitudine.
Sunete sobre de DO major.
Ploaie.
Pierderea controlului.
Durere fizica.
Oboseala psihica.
Ganduri pierdute.
Tigari.
Negru.
Vanatai.
Fifty shades.
Sesiune.
Tremurat.
Emotie.
Extaz.
CLUJ.
Iar asta ii inca o zi care se incadreaza la capitolul " Pierduta in mine, vreau acasa."
In Cluj depresiile apar din nimic si stau fara chirie intr-o mica parte a mintii, nimicind totul in jur. Nimic nu mai e alb, nici macar gri. Totul ii inconjurat de negru.
Si stiu ca nu am motive cu adevarat sa fiu asa, si nici o scuza pentru cum ma simt si pentru felul in care se revarsa nefericirea mea in jurul celorlalti, dar .... Nu ma pot abtine sa nu ma simt asa.
Am nevoie sa ma duc acasa.
Am nevoie sa se termine odata cu toate examenele.
Am nevoie sa ma tina Alex in brate....
"Crezi ca ii sanatos sa fi asa? Cum pleci in Cluj, cum plangi toata ziua si esti suparata! Stiai de mult ca asa va fi. Eu aici, tu acolo ... Fi mai puternica ..! "
Dar uite ca nu pot. Uite ca pot fi "eu" doar cand sunt acasa, cu tine ....
E greu. Iar noi, femeile, indiferent cat de puternice si independente am fost inainte sa-l intalnim pe "acela"... tot ne gasim coplesite. Eu m-am gasit gandindu-ma la el tot timpul. Chiar si cand invatam, ieseam cu fetele, o parte din creierul meu se gandea la el. Nu ma puteam bucura de nimic in totalitate, iar pe langa astea mai erau si gandurile de incertitudini in care ma intrebam "oare m-a mintit sau chiar e acolo?" am trecut cu el prin prea multe si increderea a inceput sa fie un fel de problema. Dar uite... dupa 2 ani si 2 luni... inca exista iubirea aia chiar daca nu mai stiu s-o exprim la fel... I-am cerut un fel de pauza de o luna deja... Mi-am dat seama cat de nesanatos e sa iubesti pe cineva in halul asta si am zis ca daca vreau sa mearga pentru toata viata... trebuie sa fac tot ce-mi sta in putinta. Cateva luni departe de el, de drama, de prieteni... doar eu, scoala si perceptia pentru viitor. Si asta fac de o luna si vad ca doar acum incep sa se vada ceva schimbari. Doar dupa o luna am reusit sa incep sa ma concentrez cu tot creierul si sa fiu "eu" in fiecare moment. Fara el. Asa am inceput sa-l iubesc sanatos... Asa am inceput sa ma bucur de el si de relatie si sa nu ma mai panichez sau sa ma copleseasca tot. Asa am inceput sa fiu mai puternica si orice "ma loveste" in timpul zilei sa tratez cu un fel de sarcasm si sa nu-mi mai pese atata. Nici ei nu vor niste nebune care n-au viata completa decat cu ei in viata lor. Nici ei nu vor sa vada ca cineva depinde asa mult de ei. Barbatii ca acestia vor femei puternice. Iti amintesti cum te-a cunoscut? Nu erai asa... Erai mai indiferenta cu el si nu te doborau atatea. Iti amintesti de L? Prin cate ai trecut te-a facut sa fi exact cum are Alex nevoie de tine. Adica puternica, hotarata, linistita si matura. Nu lasa nimic sa te "doboare" in halul asta. Traiesti deja in asta de prea mult timp si parca e un fel de obicei acum. Stiu ca suna a cliseu dar "iesi, detaseaza-te, incearca sa-ti faci propria viata, sa fi mai independenta" probabil ai mai auzit si de la prietenele tale dar chiar e adevarat iti zic din propria incercare. Doar ca rezultatele se vad dupa un anumit timp. Stiu ca acum ti-am relatat multe in care poate n-o sa te gasesti dar... e doar parerea mea si nu trebuie s-o iei in considerare decat daca simti ca nu mai poti si nu sti ce sa faci. Daca ti-e bine si poti trai asa... fa cum simti dar aminteste-ti ca pentru viitorul ala perfect care dureaza pentru totdeauna, trebuie sa fi pentru Alex o femeie puternica, indepedenta. Sa fi un pic mai detasata si sa ai propria viata care nu-l include in fiecare aspect nu inseamna sa-l iubesti mai putin. Inseamna sa-l iubesti mai sanatos. P.s.: Sunteti tare frumosi impreuna si ma bucur ca mai sunt cupluri asa hotarate pentru un viitor impreuna de la asa varste. Se vede ca orice sta in calea voastra, distanta, dependenta unuia de celuilalt, greul, timpul, anii dintre voi... nu va opresc din a fi impreuna sau a renunta. Sunteti puternici si va iubiti indeajuns de mult incat sa treceti peste tot impreuna.
RăspundețiȘtergereStiu exact ce zici ... Dar e greu... Si da, asa cum ai spus, deja ii o iubire "nesanatoasa". Ii mult prea mult. Ii sentimentul ala cand esti intr-un club " oare ce face? oare doarme? oare se mai gandeste la mine? oare sa il sun? totusi ... eu nu am ce cauta aici" noptile si zilele in care telefonul in ti in mana, nu in geanta ca totusi poate suna si trebuie sa raspunzi in aceea clipa. Am citit tot ce mi-ai schis, atenta si incet :) Nu sunt capabila sa ma detasez de el, singura, si probabil doare cand se va produce o ruptura voi putea ... ca ma cunosc din pacate destul de bine ... multumesc foarte mult pentru cele scrise :*
RăspundețiȘtergere