Ganduri in miez de noapte




" ..... Dupa ce a plecat, am plans o saptamana... Dupa aceea, am realizat ca am credinta. Credinta in mine.Incredere ca intr-o zi voi intalni pe cineva care va fi sigur ca eu sunt aleasa. "

E trist cand persoana iubita iese din viata ta, dar e si mai trist cand sti cat de fericita ar fi fost langa tine. Ma simt impacata si resemnata. Anul trecut am trecut prin aceelasi lucru, cu aceeasi persoana, dar suferinta era mult mai intensa. Era ideea aceea " De ce nu mi-a oferit o sansa, sa ii demonstrez tot ce pot..?"
Dupa aproape un an, inca impreuna, gandurile mele s-au indreptat in o cu totul alta directie. Sunt linistita. Stiu ca i-am daruit acestui barbat tot ce am avut mai bun, iar mai mult de atat, nu as fi avut ce sa fac.

Sunt constienta ca intr-o zi imi va fi rusine de nefericirea mea. De cat am plans, dupa oamenii nepotriviti. Nu spun ca Alex poate fi incadrat la "nepotriviti" dar momentan, am ascult oglinda noastra sub un cearsaf. Nu am lasat sa se asterne praful, cel putin inca nu pot. Dar ... totul e intr-un stand by general.
Si sunt convinsa ca daca noi suntem oamenii potriviti, intr-o zi vom fi din nou unul langa celalalt, cum trebuie, insa pana in acel moment, astept, desi am obosit.

E greu sa inveti sa fi fericit dupa ce ai invatat sa fi puternic. Teama ne copleste. Teama de a lasa pe altcineva sa ne patrunda in ganduri si in suflet si avem tendinta de a ne agata de oamenii din trecut, pentru ca cu ei, stim deja ce ar putea fi rau, iar tot ce putem face ii doar sa speram ca in timp, poate, doar poate, va fi bine.

Imi e greu sa renunt la povestea noastra, in mare, pentru ca a fost frumos. Nu as putea nici o relatie sa o compar cu ce am cu el, iar asta ii principalul motiv pentru care, inca sper, desi acum ii binevenit o pauza, si inca am o mica presimtire ca asta nu ii sfarsitul nostru.
Am citit undeva ca nu imbatranim decat alaturi de oamenii cu care ni se potrivesc povestile. Ale noastre se potrivesc ....

Dar pana cand voi fi sigura din nou, de "noi" ca inca suntem sau nu, am decis sa am grija de sufletul meu. Sa ma bucur de fiecare lucru din viata mea .... deoarece pe parcursul relatiei noastre, am uitat cum sa fiu fericita fara el, iar asta ii cel mai mare regret care il am.



Comentarii

  1. Ai luat o decizie buna:)
    Concentreazate pe tine. Va fi greu... Dar va fi bine :)
    Sper sa simti sa scri mai des. Ma intereseaza cum o sa fi si cum o sa mearga "pauza"
    Ai grija de tine:*

    RăspundețiȘtergere
  2. O sa incerc sa scriu mai des, problema ii cu timpul ... Desi momentan chiar sunt bine :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu