Pe curand Cluj

Ultima noastra noapte impreuna....
De maine, Andreea ii in Zalau, iar de vineri Bianca in Ludus si eu Sibiu.

Ma bucur ca m-am decis sa fac facultatea in Cluj. Cred ca asta, a fost una din cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodata.
Clujul m-a maturizat. M-a invatat sa privesc dincolo de aparente, in sufletul oameniilor, iar ei la randul lor.. In al meu.

Niciodata nu am avut atatia amici, darmite prieteni, care chiar sa simbolizeze cuvantul in sine.
Clujul m-a invatat sa ma bucur de lucrurile mici, sa ma destind, sa fiu relaxata, in armonie cu mine.
Clujul mi-a prezentat alte tipologii de oameni care sa te aprecieze pentru cine esti ca persoana, nu pentru cine sunt ai tai.

In Cluj am baut prima bere, am mancat pizza si fast food la 3 noaptea, mi-am permis sa ies in slapi afara, si la facultate cu un motz in crestetul capului... Si sa mor eu, de nu a fost bine.

In mod normal, cand ai libertate deplina, o iei razna, la mine, a fost total opus. In momentul cand m-am trezit singura, departe de ai mei, departe de ore de intrat in casa.... Nu mi-au mai trebuit cluburi si altele. M-am linistit si mi-am stabilit prioritatiile.

Clujul, m-a invatat sa nu mai fiu rigida. Superficiala. Sa iubesc, sa ma bucur de lucrurile marunte, sa traiesc in pace.

O sa imi lipseasca fetele. Sincer, dupa 9 luni de zile, nu stiu cum as putea sa stau 3 luni acasa, fara ele. Inca nu imi pot imagina asta. Probabil nu stiu ele, dar asupra vietii mele, si-au lasat o amprenta mare.
Imi va lipsi holurile Facultatii De Litere.., Spaima dar si incantarea cand il vedeam pe Gabi..
Plimbarile aiurea pe straziile orasului de la 4 dimineata.
Privelistea seara de la Belvedere...
Mancarea de la Ursus.
Si cel mai mult... Viata de camin. De zambetul Andreea, de felul de a te da cu crema a la Bianca, de ceruturile bazate pe cantina si facultatea de medicina cu Larisa...
De mancare Doamnei Stancuta ( Mama Andreei) care saraca, imi punea si mie mereu pachet...
De nervii cauzati ca fumoarul este plin, de mirosul constant de cartofi prajiti pe palier, de dusurile pe care le faceam seara la comun cu fetele...
De Piezisa, viata noastra.

Am iubit Clujul si sunt ferm convinsa ca mereu, peste ani si ani, ma voi intoarce cu drag aici, pentru ca asta ii locul care m-a schimbat. Care m-a ajutat sa ma dezvolt si sa ma slefuiesc ca persoana.
Aici am invatat ca ii ok sa iti exprimi gandurile si sentimentele.
Ca ii ok sa ai o zi proasta si sa o si exteriorizezi.
Ca ii in regula daca port un tricou xxl si pantaloni scurti in oras.


Aici am invatat... Sa fiu eu. Si ca ii ok, sa fiu eu... ca nu trebuie sa imi port masca.

Iar in nici 48 de ore, ma intorc acasa... Dar nu ma intorc la "Sibiu". Ma intorc la Minerva, la tata, la Miruna, la Alex, la Eliza, Oana, Diana si Adina.
Si e bine.