I need some sleep

Aceasi demoni, aceleasi pacate, aceleasi ambitii, aceasi gandire.
72 de ore. 3 zile, 3 nopti. El.

Parca au trecut zile intregi, nu minute de cand am ajuns acasa. O senzatie de panica, coplesire si depresie m-a luat cand m-am urcat in taxi. Degeaba stau in casa asta mare, cand ma simt mai goala ca niciodata... sau "palat' cum ii zicea el... "niste turnulelte si erai ca-n "Peles".

Plang si rad in acelasi timp fara motiv.
Sunt obosita si confuza.
La miezul noptii intre ani ... L-am sarutat.

" Poate azi , maine nu ai chef ... Dar cand iti lipsesc , da un telefon"
M-a privit zambind. Atat.


Si te intreb pe tine, draga cititorule ... Cum poti sa mai adormi singur in pat dupa ce te0ai obijnuit sa fi tinut in brate noapte de noapte ?