Merilyn vs Norma Jean






De ce acum ?
De ce nici un semn aproape o saptamana?
Poate pentru ca am decis sa ma izolez.
Poate pentru faptul ca ma simt singura, in ultimul colt de lume, departe de tot ce credeam eu ca inseamna civilizatie.
Poate pentru ca imi lipsesti si nu imi pot scoate din minte zambetul tau, felul sucit de a vorbi , rose-ul, privelistea sau jocul nostru continuu de-a seductia .... unde e clar ca eu am pierdut.
Poate pentru ca se apropie perioada "aceea" a lunii si ma simt melancolica.
Poate pentru ca sunt pe punctul de a incepe o relatie, ceva real , cu alt barbat ...
Sau poate toate enumerate mai sus.

Banuiesc ca este amuzant din perspectiva ta .... dar eu am ratat gluma.
Jocurile pot fi periculoase.
Si stiu ... stiu bine ca intr-un fel sau altul ma vrei. Stiu bine ca viata langa tine ar fi ca un carusel, un razboi continuu intre orgolile noastre si ca m-as lupta cu tine precum cu Alex ... impotriva morilor de vant ...  impotriva ta.
Privind la rece, decizia mea este simpla. Ne-am ciocni mereu. Ne-am da cap in cap, ne- evita doar ca sa ne demonstram unul altuia ca "putem".
Ne-am distruge reciproc doar ca apoi sa ne lipim la loc.
Doua persoane complicate nu au ce cauta impreuna....
Insa uite ... ca la sfarsitul serii ... din nu stiu ce motiv inca iti faci loc in mintea mea. Poate asa ar trebui sa se sfarseasca povestea noastra, in neant. Fara vreun motiv anume, fara certuri, fara nimic fara final. in fond, ar fi prea greu sa ne iubim din moment ce iubim libertatea si propria noastra persona mai mult ca orice altceva.
Sper sa ma poti intelege si ierta.


Iar tie ....

Sunt o persoana dificila. Am schimbari bruste de personalitate. Am 3 femei in mine care nu stiu nici una cand sa iasa la suprafata si de ce ... asa ca te trezesti langa una, iei cina cu alta si adormi langa urmatoarea. Sunt un dezastru de femeie. Nu stiu niciodata ce vreau cu adevarat, pentru ca atunci cand gasesc, ma sperii si dau inapoi. Nu stiu sa iubesc sanatos. Nu stiu ce sa fac cu linistea . M-am obijnuit cu drama si scandal in asa hal incat in momentul in care viata mea ajunge la marea linistita, pornesc furtuna.. poate o fac de frica.
Poate nu stiu sa iubesc.
Poate nu am intalnit un om care sa aibe grija de mine.
Poate iubesc visul prea mult ca sa vad realitatea ....


Dar de unele lucruri sunt convinsa ... si acelea sunt eforturile pe care tu le depui sa imi demonsteezi ca poti sa imi fi alaturi.
Si iti promit ca voi incerca, pentru ca meriti si pentru ca nu mi-o voi ierta niciodata daca voi da cu piciorul ... din prostie.
Azi mi-am luat la revedere si mi-am incheiat legaturile cu trecutul.
Ce va fi ... va fi.


Comentarii