Peace, Love and Room Service

V Day

2012-02-15T01:14:00.000-08:00

11 P.M.

Dupa 3 filme siropoase de dragoste, o cutie mare de inghetata si nervii provocati de Andrei, m-am trezit plangand in mijlocul camerei.

Pana in acel moment nu am realizat ca Alex deja devenise o amintire si totul din mine striga "Gabi".

Dupa 3 zile in care am incercat sa imi pestrez calmul, sa ma gandesc ca a fost frumos cat a durat, am inceput sa strig singura prin casa unica intrebare la care nu aveam nici un raspuns " De ce dracu s-a terminat?? "

Vroiam sa ii vorbesc. Sa ii spun ca sunt de acord si cu decizia lui de a termina totul, dar sa mai faca un timp parte din viata mea.. Ca amici, friend with benefits, orice, dar inca sa fie.

M-am ridicat, m-am dus in baie, mi-am fardat fata plansa si aranjat parul. Am pus pe mine, cea mai frumoasa lenjerie de corp care o aveam, halatul din satin si pantofii cu toc. Am coborat jos, mi-am turnat un pahar de vin si am mancat cateva feli de paine cu brie si caviar.

Si m-am intorc sus, in patul meu mare si frumos. Din casa mea imensa...

Stateam si incercam sa imi zic ca am viata perfecta. Ca am tot ce si-ar dori orice adolescenta. Ca nu imi lipseste nimic, din contra, am totul.

" Dar acum, ai prefara sa te plimbi si la minus 20 de grade si sa nu ai nimic, doar sa fi cu el..."

Ii ciudat cum dragostea ne afecteaza si ne face sa ne pierdem atat de usor capul.

11:47 P.M.

Telefonul vibeaza in linistea camerei. pe ecran , "Gabi"

"Scuze pentru ultimele zile scumpo, dar am fost bla bla bla si am facut bla bla bla.

-Deci nu ne desparim??

- Nu, ce ai?

- Pai .. ma gandeam ca.. Na... avand in vedere ultimele zile...

- Iar gandesti prea mult. Enjoy your time home. Stai linistita, totul e ok. Ne vedem cand ajungi acasa."

Aproape 3 zile sa nu vorbesti cu cineva in general nu ii o problema mare, dar cand ajungi sa te indragostesti, ii o catastrofa si probabil daca nu ar fi fost zilele astea, nu realizam ce inseamna pentru mine.

Persoana potrivita, ii aceea care ii potrivita pentru noi, nu formata dupa un sablon care ni-l impunem mintii.

Stiu ca toate lucrurile au un sfarsit, dar ma bucur ca "noi" nu sfarsim azi. Si la fel de bine stiu ca din momentul in care se va termina totul, nu voi face altceva decat sa caut pe " Cineva ca tine".

Baby... Just hold on

2012-02-13T03:29:00.000-08:00

"Dupa ce a plecat Big, am plans o saptamana intreaga. apoi am inteles ca, de fapt, am incredere. am incredere in mine si incredere ca voi intalni, candva, un barbat care va sti ca eu sunt " Aleasa lui" - Carrie.

Toti par potriviti la inceput.

Cred ca singurul lucru care il regret ii ca nu a ajuns sa ma cunoasca cu adevarat. Sa vada, tot ce insemn , EU. Pur si simplu cred ca nu era pregatit.

Timpul le decide pe toate. In timp, iertam si ajungem sa uitam. Nu uitam niciodata cum ne-a facut o persoana sa ne simtit.

In timp, tot ce ne ramane dintr-o relatie sunt flashbackuri. Imagini ca dintr-un film care se petrec in mintea noastra, fortandu-ne sa ne intoarcem incet, in trecut.

Nu uitam cu adevarat pe nimeni, pentru ca fiecare persoana, schimba ceva in noi.

Cred ca ceea ce vreau sa spun ii ca sentimentele se duc. Incet, nu ne gandim. Nu ne mai este dor, dar momentele , si cum ne-am simtit in acele situatii, nu dispar.

Si sunt convinsa ca daca tu esti the "One" , atunci intr-un final, tot ne vom regasi. Drumurile noastre se vor intersecta din nou, atunci cand ne asteptam mai putin.

Pe moment, iti spun adio si iti multumesc pentru clipele frumoase si despartirea linistita, fara certuri si scandaluri.

Cred ca esti primul de care nu ma leaga nimic trist sau deprimant.

Si iti promit, ca voi astepta. Nu neaparat pe tine, dar pe cineva ca tine, pentru ca stiu ca intr-o buna zi, in toata lumea asta mare, voi gasi pe cineva cu adevarat perfect pentru mine. Voi cauta in continuare, toata viata.

Am incredere in mine. Am incredere in iubire.

Time is passing by

2012-02-10T22:04:00.000-08:00

Nu m-am inselat ieri. Nu avea chiar 30-35 ci catre 30. Intanire draguta. Cina intr-un restaurant superb la iesirea din oras pe Feleacu, si dupa aceea, ca orice Clujean specific, a simtit nevoie sa ma duca pe un deal din apropriere sa imi arate privelistea Clujului noaptea.

Intalnirea s-a sfarsit cu un " Astept un telefon cand te intorci in Cluj."

A fost ok. De mult nu am mai avut o persoana cu care sa port o conversatie matura si draguta.

Un lucru care mi-a dat de gandit a fost cand a aflat varsta mea, se astepta sa am in jur cu 4 ani in plus.
Atunci mi-a spus ca gandesc prea departe si matur pentru varsta mea. Ca inca sunt copil si ar trebui sa fac tot ce imi sta in cap pana nu ii prea tarziu, pana cand timpul si varsta necesara imi va permite.

Si eu simt ca m-am dezvoltat mult prea repede, fortata de imprejurari si am ajuns la minunata varsta de 19 ani in care ma gandesc la casatorie, iubiri care sa tina ani de zile, afaceri si bani.

Mi-ar placea sa am mintea de acum, dar sa vreau sa fac lucrurile care le faceam la 16, 17 ani.

Si eu simt ca am imbatranit mult prea devreme.
Stateam aseara in pat in pat si ma gandeam ce as vrea sa fac. Cluburi, distractii, baieti... Nu.

Vreau sa fiu pe picioarele mele, atat din punct de vedere material cat si emotional.

I think I'm really broken

2012-02-10T06:02:00.000-08:00

Sunt atat de multi... Si totusi nici unul. Cu ce folos sa am "prieten" in cluj daca in ultima saptamana, saracul... a avut sesiune si a trebuit sa invete, fara sa aiba timp de intalniri si altele.
Iubire, si eu am avut aceeasi sesiune. Aceeleasi examene ca si tine, dar tot mi-as fi facut timp.

Cu ce folos ca vorbesc zilnic cu x in jur de 3 ore, cand stiu ca atunci cand ajung acasa, nu ne vedem si nu facem nimic din ce ne-am propus?
Cu ce folos vorbesc cu y de 8 luni zilnic si tot degeaba?

Pe langa astia, mai sunt doi, dar atat de neinsemnificanti incat nici nu merita mentionati. Aaa, plus A , cu care oricum totul a luat sfarsit.

Adevarul ii ca nu mai am chef. Sunt atat de satula... Incat nici macar nu mai incerc. Si ce ii daca daca azi nu o sunat Boyfriend toata ziua? Neah. Nu il sun. Si ce ii ca ma indepartez de x? Daca vrea sa ramana in viata mea, va gasi o cale.

De la A, am pur si simplu ideea ca nici unul nu mai merita implicare si deranjul sentimental. Momentan, sufletul imi este de nepatruns si pana nu imi aduce cineva si luna de pe cer, nu ii voi aferi o sansa cu adevarat.

Si toate fetele din jurul meu, se mira cand spun ca ma simt singura. Cand vad ca la fiecare jumatate de ora suna tot altul... Da, ma cauta, dar niciunul nu ii material de "boyfiend"

Azi dupa ultimul examen, stateam la cafea cu colegii. La masa de langa noi, se aseaza 3 barbati. Unul se uita insistent. Il studiez.

Logica feminina: iphone 4, alb. Fara verigheta. Intre 30 si 35 de ani. Ceas montblanc. Pluover Ralph Loren. In concluzie, situatie financiara buna, necasatorit.
Vorbeau despre transporturi interne si externe, intalnire de afaceri. Printre conversatiile lor, am auzit ca are propria afacere. Bun. Se subintelegea, avand in vedere ca intr-o zi de lucru, el era la cafea la 2 la amiaz.

Ma uit la el. Cand isi intoarce privirea, mi-o intrc si eu. Repet asta de 2 ori. A3a oara, i-am zambit inapoi. Gata, nu il mai privesc 15 minute. A4a oara cand ma uit inspre masa lor, imi facea semn sa ii dau numarul de telefon.

Hmm. Dragut. I still got it.

Incredibil, pentru prima data ma simt mai singura ca niciodata si imediat ii V Day. Damn!

Chiar nu cred ca cer atat de mult... Tot ce vreau ii ca unul sa ramana. Sa fie prezent tot timpul. Nu o data la 2 zile, ci zilnic. Pe cineva langa care sa ma trezesc dimineata, Sa gatim impreuna, sa mergem in oras sa cinam si la film, dar si sa stam in trening in pat dupa o zi lunga. Si sa nu fie o saptanama, 2,3. Ci o luna, 2,3 un an.

Ma irita fata lui

2012-02-04T13:04:00.000-08:00

Sunt nervoasa pe mine. Facebookul ma omoara incet. In viata de zi cu zi, nu ii simt lipsa. Nu vreau sa il sun, nu imi amintesc de el, dar seara... Pur si simplu ma ucide sa il vad primul in dreapta, la chat. Ma irita, nu mai suport.

Si ma enervez, ca vreau sa ii vorbesc, cand eu nu ar trebui sa ii adresez nici "salut " pe strada.

Si apoi ma gandesc la G...

La faptul ca mainile noastre se potrivesc perfect atunci cand se unesc.

La momentele cand doar ma tinea in brate, de dragul de a ma tine...

La zambetul lui.

La chipul sau linistit, cand doarme.

La faptul ca vrea sa raman pana dimineata, sa se trezeasca langa mine.

La clipele in care vrea neaparat sa ma oblige sa mananc.

Persoana asta intelege ce inseamna contextul de "compromis" si mereu lasam unul de la altul... Il vad ca incearca sa ma faca fericita. Incearca sa se modeleze dupa bunul meu plac, in limita bunului simt, asa cum fac si eu.

Si stau si ma intreb... Ce dracu imi trebuie mai mult decat ce imi ofera el? De ce inca ma mai gandesc la copil?

" Linistestete Iulia.... Aduti aminte... Cand ai inceput totul cu A. nu te mai gandeai inca la F? Nu a durat timp pana te-ai vindecat? Nu dupa un timp, ai ajuns sa ti la el ?"

Ba da... Si sunt sigura ca in timp, Alex nu va fi decat amintirea unui esec la fel cum au fost si altii..... Dar pur si simplu ma streseaza fata lui de "online" pe facebook.

"Si atunci de ce nu il stergi de la friends?"

Pentru ca asta ii cea mai mare provocare a mea, care consta in a-mi demonstra ca pot si fara el.

Oricum, pe zi ce trece, G. ocupa tot mai mult timp in mintea mea....

Cuz I want you

2012-02-02T23:57:00.000-08:00

In lumina difuza, statea intinsa pe covor si il priveam pe omul la bustul gol de langa mine care imi canta incet la chitara...

Zambind, un gand mi-a trecut fulgerator prin minte :

"Poate ar trebui sa mai ofer iubirii inca o sansa"

Vin.... si pleaca

2012-02-02T10:22:00.000-08:00

Ne framantam, ne descompunem, ne recompunem si apoi uitam. Ne invitam binele la ceai ca apoi sa mergem cu raul la film. Suntem surzi , suntem orbi, suntem rai. Incercam sa ne dresam sufletul si sa ne alungam mintea departe in mare.

Ne place sa ne inecam in lichidul sarat, incolor, produl de glandele lacrimogene care umezeste suprafata ochiilor si care se scurge in afara, in urma unor tulburari de stare psihica pentru ca simtim ca ii tot ce ne-a mai ramas de facut.

Ne uitam unul la altul cum suferim si inchidem ochii.... Ajungem sa angajam bone pentru constiintele noastre... Iar cel mai trist ii.... ca inca suntem oameni.

Incerc sa nu imi aduc aminte de tine.

Te-am cunoscut candva, si am uitat ca existi.

Cand ma gandesc la tine, inca zambesc, apoi imi aduc aminte ca te-am uitat.

E greu sa uiti....

E greu sa fi nevoit sa uiti.

Dar cel mai greu ii cand trebuie sa uiti, dar nu o poti face....

Ma seaca de puteri sa te parasesc... Dar trebuie sa renunt la tine.

Dar aici, nu vorbesc de parasire fizica, aia a fost cea mai usoara parte. Ii usor sa nu te iubesc, dar mai greu ii sa imi recunosc mie, ca m-am inselat in privinta ta. Ca din nou, am gresit, si am cautat omul potrivit in cel nepotrivit.

Raman.

2012-02-01T14:42:00.000-08:00

Film, cina, stat in pat aiurea. Pisica langa noi, torcea linistita. Liniste totala, in timp ce ma tinea strans in brate si priveam din pat pe fereastra stelele din cerul inghetat de iarna.

-Ce ai?

-Nimic... Nu am nimic, sunt bine.

-Nu ii adevarat, nu esti. Nu incerca sa ma minti frumoaso.

-Nu sunt frumoasa.....

-Termina, esti frumoasa. Nu conteaza ca cineva a vrut odata sa te raneasca, spunandu-ti ca nu esti, cand 1000 te persoane sustin contrariul. Sa revenim la subiect, ce ai Honey?

-Imi e frica.

-De?

-Ca totul se poate termina intr-o clipa. Ca ma voi pierde in tot ce insemni tu, iar apoi, la sfarsitul nostru nu ma voi regasi.

-Dar ce ai vrea, sa ne casatorim? Sa ne petrecem o viata intreaga?

-Nu... Vreau doar ceva serios.

-Pentru mine ceva serios inseamna atunci cand ajungi sa il cunosti pe celalalt mai bine ca tine, cand deja ii cunosti toata familia si te muti impreuna.

-Nu m-ar deranja.

-Vrei sa te muti cu mine?

-Termina.

-Vorbesc serios. Domnisoara Avram Iulia Beatrice, imi faci onoarea de a te muta cu mine?

-Prea devreme, incearca mai tarziu.

-In anul 2 e bine?

-Este minunat.

-Si totusi, ce vrei tu de la noi?

-Vreau sa ma simt iubita, protejata. Vreau sa adorm seara fericita si sa ma trezesc fericita. Nu vreau certuri. Vreau doar ceva frumos, calm, linistit si sa stiu ca si maine vei fi tot aici.

-Inca nu ti-ai revenit dupa el?

-Aici sunt bine. Sa merg acasa imi este cel mai frica....

-Nu pleca. Ramai cu mine.

-Nu pot.

-Imi promiti ca ramai a mea?

-Promit.

-Atunci si eu iti promit, ca maine voi fi aici. Si poimaine. Si in urmatoarele saptamani, luni.

-Multumesc.

-Somn usor iubito.

-Somn usor....

I'm bulletproof

2012-01-30T13:24:00.000-08:00

Nici nu stiu cu ce sa incep. Well, I'm back home, in Cluj.

Dupa un examen oribil, am ajuns in sfarsit in camera. Nici nu m-am obosit sa ma dezbrac, m-am pus in pat si instant am adormit. Dupa doua ore de liniste, ceva imi deranja somnul. Caut cu ochii inchisi prin pat, telefonul. G is calling.

"Can I see you today?

No. I'm angry. Where have you been these last days?

I was tired baby....

Ok. Go and be tired. I'm not in the mood"

Mi-a ajuns. Nu am nevoie de nimeni sa fie fericita, decat de mine.

Trec prin fata oglinzii. Sunt mai trasa la fata, fardata impecabil si parul aranjat. Dar e ceva in ochi... E rece. De mult nu am mai vazut privirea asta, cred ca a trecut un an.

"Scumpo, nu ti-a mai ramas nimic, deci nu mai ai nimic de pierdut. Esti goala. Ai de gand sa iti plangi de mila sperand sa iti revi, sau vei face ceva in sensul asta? "

Dar nu vreau sa redevin iar o sentimentala si jumatate, sa plang la filme de dragoste si sa cred in iubirea vesnica. Vreau sa fiu din nou superba, sa imi dorm zilele si sa imi petrec noptiile, cu un pahar de Jack in mana stanga si in drepta tigara, imbracata intr-o rochita indecenta. Vreau sa ma simt puternica. Adorata. De neatins.

Telephone calling A.R.

" Babe, do you wanna come over, were going out.

I'm there in 15 minutes."

Comin home baby

2012-01-28T01:13:00.000-08:00

In nici o ora, bagajele erau gata. Facand ultimele pregatiri, tata ma intreaba " Vi saptamana viitoare? " "Nu cred ca vin in urmatoarele saptamani, pana la vacanta... Am examene..."

Raspunsul corect ar fi fost " As veni, dar nu am pentru cine"

Un semestru intreg m-am chinuit sa simt inca Sibiul ca "Acasa", iar acum am ajuns in situatia in care din nou nu mai stiu exact unde ii "Acasa".

Cred ca acasa ii locul unde esti acceptat pentru cine esti. "acasa"inseamna sa stau seara, in pat, in bratele unei persoane care ma iubeste.

Acum realizez ca "Acasa" Sibiul nu a fost niciodata de cand am plecat. El nu m-a facut niciodata sa ma simt in siguranta, protejata si iubita.

Si totusi.... Clujul ii acasa din atatea puncte de vedere, iar eu orbita, nu am vazut asta niciodata.

Poti sa iubesti la nebunie, dar daca cineva chiar se incapataneaza sa iti demonstreze ca ii un nemernic, atunci , ei bine, chiar ii.

Am fost atat de proasta.... Sa ma tin de un fir de ata atata timp, asteptand sa se rupa. Plec inapoi si sper sa pot sa indrept lucrurile.

Sa primesc de la un El sansa pe care eu i-am refuzat-o, pentru ca am atata nevoie sa adorm fericita noaptea si sa zambesc toata ziua.

In concluzie: Daca cineva nu te respecta, nu se poarta cu tine cum trebuie... indiferent cat doare, trebuie sa il lasi sa plece. Nu ai nevoie de paraziti care sa te sece de viata pe zi ce trece.

Si........ Bye bye Sibiu.

I guess this is goodbye

2012-01-26T13:14:00.000-08:00

" Decat sa minti, ca ma vrei... Sufletul tu sa mi-l iei....

Mai bine pleci... si ne oprim.... o sa doara mai putin...."

Sunt pierduta, dar nu ratacita. Stiu care este drumul meu, stiu unde ar trebui sa fiu si unde sa ajung, dar oare ii de ajuns? De ce nu putem simti ratiunea si uita simtirea...?

Cand se sparge o farfurie, un geam se aude un sunet specific, dar cand ti se frange inima, ii doar tacere. Ai crede ca un lucru atat de important ar trebui sa produca cel mai mare zgomot. Aproape ca ai vrea sa auzi ceva, ca sa iti distraga atentia de la durere.

Cu dragostea se duc si sperantele, visele, lumina. Pana la urma, cu ce ramanem? Si cel mai important in cat timp ne vindecam?

Sunt momente in care pana nici lacrimile nu au rost. Stau in fata geamului, privind zapada si de o ora plang incontinuu. Am atatea motive, dar totusi nici unul. Cred ca nu mai pot. In jurul meu s-a format un colos cu care nu ma pot descurca. Ii prea mult... mult prea mult pentru mine.

Stiu ca lacrimile nu rezolva nimic, dar in momentul asta simt ca asta ii tot ce a mai ramas de facut. Sa plang pana voi fi bine. Pana ma voi elibera de tot.

Sti.... Nu ii ok sa te joci cu sentimentele altuia pentru ca nu esti sigur de ale tale. Nu ii ok sa demoralizezi pe nimeni. Nu ii ok sa accepti totul, fara sa oferi nimic si sa renunti la o persoana ca la un tricou vechi.

Ca sa uiti pe cineva, trebuie sa accepti ca unele persoane vin, ne ofera o lectie si apoi pleaca. As vrea sa fiu orgolioasa. Sa fiu dezamagita o data si sa pot intorce spatele SA PLEC.... Dar nu... Eu sunt genul de femeie care iarta orice. Stau, privesc in urma la tot ce a fost si imi spun in minte ca ar trebui sa te detest, dar nu pot, parca in ca astept sa mai faci ceva...

Inchid usa, schimb discul si golesc totul in cel mai indepartat sertar al casei cu speranta sa ramana el acolo iar eu sa fiu mai bine.

Nu mai pot ramane in orasul asta unde fiecare colt de strada ma doare. Stau in pat, cu un pahar de vin langa mine si nu imi pot inabusi un gand "Ce proaste suntem noi femeile""

In Cluj exista cineva care ma astepta. Care asteapta sa ii ofer o sansa sa imi demonstreze ca el ii cel care ar trebui... Si stiu ca ar putea sa fie, dar cum sa oferi cuiva o sansa, cand tu mai vrei defapt una ca sa indrepti lucrurile?

Cum as putea sa stau sa ma sarute, sa ma atinga altul cand in gandul meu este doar el?

Asta ii momentul in care sufletul imi este in genunchi dar trebuie sa il ridic... pentru ca a fost calcat destul.

Momentul in care uneori ii mai folositor sa iti pierzi speranta decat sa iti pierzi vremea sperand...

O sa incerc sa nu te detest o viata intreaga, indiferent ca asta ii singurul sentiment de care sunt in stare momentan. O sa imi repet la nesfarsit ca am fost persoanele potrivite, dar ne-am gasit la timpul nepotrivit....

O sa ma mint atat pana in clipa in care voi ajunge sa o si cred si asta nu pentru tine, ci pentru mine.

Sufletul meu nu merita sa ramana cu o amintire urata, avand in vedere prin cate a trecut pentru tine, dar tu... Tu nu ai merita onoarea de a ma mai privi in ochi vreodata.

Dar totusi... atat de mult as vrea sa ti-o ofer.... Proaste suntem Doamne.

Maine dimineata am plecat. Pentru prima data, nu stiu cand ma voi intoarce, deoarece nu am pentru cine. Ma sperie gandul asta.

It's crazy..

2012-01-25T23:57:00.000-08:00

Vreau in Cluj, vreau la el.

Vreau sa ma tina in brate si sa ma simt in siguranta.

Caderile mele vin ca reactie la falsitatea in care ma oblig sa traiesc. O buna perioada de timp am incercat sa pretind ca sunt altceva. Am incercat sa schimb cine sunt, schimband oamenii din viata mea, incepand cu prietenii, sfarsind cu genul meu de iubiti.

Mi-am format in minte un ideal de barbat, genul care ar trebui sa fie langa mine, sa ma linisteasca. L-am si gasit... Dar era genul de poveste care pe mine, nu ma caracteriza, indiferent cat am incercat sa ma integrez. M-am trezit intr-o zi si mi-am dat seama, ca indiferent de eforturile mele, el nu m-a lasat vreodata sa fac parte cu adevarat din viata lui.

Stiti filmele de epoca? Acelea in care protagonistii erau imbracat frumos, faceau lucruri normale si decente, se purtau respectuos abia tinindu-se de mana iar pe fundal o melodie de dragoste lenta.. O "iubire" frumoasa la exterior, dar cu nimic special in interior..?

Cum as putea sa ma mai oblig in continuare la asa ceva cand eu vreau iubiri ca in Skins iar pe fundal sa cante " we found love" a Rihannei.

Vreau nebunie! Nu vreau sa fac ceva doar pentru ca mi-ar fi mai bine pentru linistea si pacea mea sau de gura lumii

I'm sorry, but I can't be the good girl.

Si recunosc... Imi este frica. Sa ma deschid, sa fiu vulnerabila in fata cuiva nou. Alex macar stiam de ce este in stare... Dar el... Nu stiu. Toate propozitile mele care au legatura cu el, incep cu poate.

Poate chiar ii asa cum l-am simtit pana acum.

Poate va ajunge sa imi demonstreze si el contrariul.

Poate va fi bine.

Poate va fi rau.

Poate cum a fost pana acum, asa va fi.

Poate nu voi regreta alegerea facuta.

Nu simt ca am inselat. In sufletul meu, cu Alex s-a treminat pe 31 decembrie 2011. Acela a fost momentul cand am renuntat sa sper la el, pentru ca mi-am dat seama ca nu a fost al meu cu adevarat niciodata. De ce nu am terminat totul atunci? Simplu. Nu vroiam sa cred ca ii ca toti. In ultimul an, Mi-am format o parere despre el si vroiam inca sa ii dau ocazia sa imi demonstreze ca nu m-am inselat. Din cel mai minunat om, pentru mine momentan a ajuns 0.

Ca sa ranesti pe cineva, nu trebuie neaparat sa inseli, sa minti, sa injuri. Sunt cuvinte simple, care venite de la cineva important, iti pot prabusi lumea toata.

Iar acum , din nou ma aflu in situatia in care vreau sa spun "imi lipsesti" " vreau sa fiu cu adevarat cu tine" "simt ca ma indragostesc" dar nu pot. Stau cu telefonul in mana si imi este frica sa apas Call.

Don't know

2012-01-24T14:17:00.000-08:00

Sunt confuza. Ar trebui sa doara mai tare. Sa fiu atat de calma la suprafata, dar in mine, sa se sparga toate. Sa cad. Sa fiu pierduta si sa nu imi gasesc drumul.

La fiecare 5 minute, starea mi se schimba. Gandurile o iau in toate directiile.

Acum regret, in 3 minute imi este bine.

Recunosc, imi este ciuda de mor pentru ca am pierdut atata timp asteptand un lucru care intarzia sa apara, in cazul lui, maturitatea sentimentala.

Ultimele saptamani de Cluj au fost critice. Pana zilele trecute, eu nu mai faceam parte din relatia asta. Am avut un moment in care am spus GATA. Am incetat cu telefoanele, vorbitul, si am incercat sa ma axez pe scoala si pe persoane noi.

Imi revenisem. Zambeam, ieseam, ma resemnasem ca El, Sibiu, noi erau trecut, Clujul fiind viitorul meu. Puteam din nou sa fiu fericita.

Un singur telefon a fost de ajuns sa redevin un dezastru sentimental.

As vrea ca partea sentimentala din mine sa nu aiba nimic de spus si doar ratiunea sa vorbeasca, dar la ce folos ca marea parte din mine stie ca nu are nici un rost, cand ceva imi sopteste in minte:

" Daca inca il iubesti, atunci totul are rost...."

Dar tocmai asta este problema, pentru ca nu stiu ce simt. Nu stiu daca il mai vreau, deoarece ultimele saptamani au fost minunate.... Dar de asta am venit acasa, ca in sfarsit, sa ma hotarasc pana la urma cu cine raman.

Toata drama asta ma oboseste si cateodata, pe Alex nu il mai recunosc. Simt ca am un strain langa mine.

Fallin out of love

2012-01-16T13:35:00.000-08:00

Cu o simpla melodie... iti pot spune tot ce simt in acest moment.

noi?

2012-01-15T15:39:00.000-08:00

"Nici nu iti dai seama ce usor m-ai pierdut..."

Aproape adevarat. Versiunea mai apropiata de realitate ii " Nici nu iti dai seama cat de putin mai ai pana ma pierzi de tot..."

Zilele astea au fost ca o gura mare de aer rece. M-au trezit la realitate. Oricat de dureros ar fi, nu am nevoie de cineva care nu are nevoie de mine. Refuz sa ma mai umilesc in fata unui barbat. Cateodata ceea ce vrem nu ii si acel lucru de care avem nevoie.

Cu ce folos te vreau daca tu imi faci doar rau?

O relatie ii formata din 2, nu unul. Intr-o relatie, se fac compromisuri. O relatie nu ii bazata pe tu vrei, eu fac.

Nu stiu sa definesc ce ii intre noi. Tot ce stiu, ii ca mi-a ajuns. Nu mai pot continua asa.

Speram sa fi cel perfect pentru mine si as vrea sa nu zic " NU ma merita", dar asta simt.

Un om caruia ii pasa, nu se poarta asa.... Te rog sa nu mai zici vreodata ca ti le mine, avand in vedere ca vrei sa schimbi tot ce insemn "EU" si nu faci nimic pentru NOI.

Am fost fericita inaintea ta si voi fi si dupa, indiferent cat timp imi va lua.

Breaking point

2012-01-15T02:04:00.000-08:00

Sunt satula. Nu poti schimba pe cineva daca nu vrea sa se schimbe sau nu depune un minim de efort.

De asta imi era cel mai frica, sa ajung intr-un punct, in care sa nu mai vreau sa lupt. Sa imi fie pur si simplu sila de tot ceea ce este in jur si ce se intampla.

Fiecare femeie are un " Breaking point". La unele este mai devreme, altele astepta pana sunt broken, iar eu, am ajuns in situatia a2a de atatea ori, incat nu imi mai pasa.

Ma enerveaza sa fiu asa. Sa vad cate o chestie care in mod normal m-ar face sa ma dau cu capul de pereti, iar eu sa zic " Mda, era de asteptat".

Sunt atat de dezamagita incat nici macar nu ma mai pot enerva. Lucrurile mi se par normale, banale.

Sunt trista ca mi-a pirit cheful sa astept, sa am rabdare, sa sper. Acum doar ma contopesc intr-o dezamagire, tristete mediocra. Au disparut focurile de artificii, furtuna , cerul senin si marea linistita.

Momentan sunt in desertul sentimentelor, in care nimic nu ma mai multumeste sau supara, pentru ca deja m-am obijnuit.

Pretentii

2012-01-13T06:59:00.000-08:00

Astazi am fost facuta snoaba si superficiala intr-o discutie cu fetele, pe tema vesnica inepuizabila, barbatii.

Faptul ca ma preocupa cum arata fizic barbatul de langa mine nu cred ca ma transforma neaparat intr-o "superficiala" la fel cum nici faptul ca conteaza conditia sociala si mediul din care provine.

O persoana draga mie mi-a spus odata " Nu te subaprecia niciodata. Incearca mereu sa te perfectionezi si sa te slefuiesti"

Stiu cat valorez si de aceea imi permit sa am unele pretentii. Da, sunt un om normal, dar din 7 zile in 5 am tendinta spre lux si perfectiune.

Am o imagine conturata in minte cum ar trebui sa fie cel de langa mine iar cel mai important, nu tintesc mai sus decat pot. Lucrurile de care sunt eu in stare le astept si de la persoana de langa mine.

Trateaza-ma cum te tratez si eu, iar din moment ce sunt in stare sa fac unele compromisuri pentru tine, pentru noi, ma astept la aceelasi lucru in schimb.

Refuz sa fiu proasta ta.

Nu cred ca cer prea mult.

Ea.Eu.

2012-01-11T15:17:00.000-08:00

Cand ai sa ma vezi fardata, aranjata, machiata, manichiurata, imbracata ca de dus la vedere sau de pus in rama, sa sti ca sunt cu moralul la pamant.

Cand voi avea toate gesturile controlate, zambetul mult prea frumos si voi fi vanitoasa, sa sti ca sunt ranita.

Cand ma vei vedea seara de seara in oras, zambind controlat cautandu-mi prada in valma noptii, sa sti ca de fapt imi caut sufletul inapoi, incercand sa il inspir din altii.

Cand din nou voi prefera noaptea decat ziua, intunericul decat lumina, muzica decat linistea, atunci sa sti ca m-ai ranit, sunt pierduta si ca niciodata nu voi fi la fel...

Si sper sa realizezi ca tot ce fac ii doar un mare strigat de ajutor.

Sesiune

2012-01-11T05:50:00.000-08:00

Stau in fata paginii albe si sunt blocata. Afara ii frig, dar nu ii iarna pe care o asteptam.

Sunt in sesiune. Adorm noapte visand gramatica limbii spaniole si ma trezesc speriata cu gandul examenelor care vor urma.

Pe pat, numai foi si cursuri.

Dar nu am chef. Citesc, citesc iar totul se uita la fel de usor cum se asimileaza.

Sunt obosita deja.

Vreau acasa, in patul meu si la Alex.

Imi lipseste, dar nu la fel de mult cum imi lipseste "noi". Cand cineva iti dezamageste asteptarile, nu mai poti sa fi aceelasi om ca inainte. Ajungi sa iti formezi un scut de aparare si nu iti mai permiti sa visezi, sa speri. te gandesti la tot ce ii mai rau, fiind pregatita in orice moment pentru sfarsit.

Cred ca de fapt, asta imi lipseste cel mai mult. Sa fiu naiva si indragostita. Sa imi formez singura in minte povestea de iubire fara sfarsit, ignorand realitatea.

Acum, simt ca m-am ingropat prea mult intr-o realitate morbida, dar cu timpul, sper sa imi revin.......

Sa te privesc cu atata dragoste ca de obicei si nici macar o clipa sa nu imi pot imagina ca ai indrazni sa ma ranesti .

Rabdare

2012-01-06T14:02:00.000-08:00

Ieri m-ai intrebat ce caut eu la unu si dupa ce ti-am spus tot ce vreau, mi-ai replicat " Parca ma descrii pe mine"

Azi la fel. M-ai intrebat ce naiba vad eu la tine. Nu ii simplu?

De fiecare data cand imi spun in minte portretul baiatului ideal, in fata imi apare imaginea ta.

Ma faci fericita. Zambesc si cand nu sunt cu tine. Zambesc la fiecare 5 minute cand ma gandesc la tine. Adorm cu tine in minte si la fel ma trezesc...

Si ti-as da totul... pana si luna de pe cer daca as putea. As trece mari si tari pentru tine.

Degeaba spui ca si tu esti ca toti, pentru ca nu esti. Daca erai, eu nu eram cu tine....

Ma uit la tine si esti perfect. Pana si defectele acum ti le vad ca si calitati.

Iar asta ii motivul pentru care nu vroiam sa renunt si nu o voi face niciodata usor. Pentru ca stiu ca meriti. Stiu ca esti cel potrivit pentru mine, cel putin momentan.

Si sunt sigura ca cu putina rabdare... Intr-o buna zi, vei simti si tu la fel.

In viziunea mea, asta ii iubirea. Cel mai inalt nor, langa care ii o prapastie infinita... Cel mai frumos, pur si nobil sentiment. Dorinta de a ii da unei persoane tot ce ai mai de pret, adica pe tine... Clipa in care te uiti la omul de langa tine si iti exclami singur in minte " Mi-as putea petrece o viata intreaga iubindu-te..."

Asta simt eu, de fiecare data cand te privesc. Iar motiv pentru care nu am renuntat si nu o voi face ii pentru ca stiu ca impreuna, putem fi minunati. Trebuie doar sa am rabdare...

Dar voi avea Bby.

To love

2012-01-06T04:30:00.000-08:00

I won't give up on us
Even if the skies get rough

La 4 dimineata, in mintea mea se plimba o intrebare care 2 ore nu mi-a dat pace si nu m-a lasat sa dorm.

" Cand ii momentul sa renunti la cineva? "

Nici acum nu am gasit un raspuns concret, singurele care merg fiind:

Cand te raneste mult prea tare

Cand ti-a distrus si ultimul gram de speranta

Cand nu te mai vrea

Cand a mers mai departe

Iubirea ii un suflet ranit vindecat de altul. Iubirea ii ceea ce ne schimba, ne defineste, ne face sa ne schimbam si sa crestem ca persoane.

Poate ii de vina vremea de afara pentru starea mea melancolica romantica, dar sunt recunoscatoare pentru ca am realizat ca am capacitate enorma de a iubi. De a crede, de a spera. Si indiferent prin cate am trecut, nu voi renunta niciodata.

Stiu ca acolo in lumea larga ii si cineva pentru mine si voi avea rabdare pana ma va gasi.... Inca cred in povestile cu happy end... Inca imi astept printul...

Pacat doar ca pana atunci trebuie sa trec prin multi broscoi :-s Dar asta ii viata...

Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun si hotarasti sa i te dai pe tine insuti...

Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet ranit si apoi vindecat de altul...

Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce-am avut.
Daca exista un sens al vietii... atunci EA este sensul, daca nu... EA ar trebui sa fie...

Screaming

2012-01-05T08:11:00.000-08:00

Ieri nu m-am mai putut controla si am izbucnit in plans in fata lui. Ii primul in fata caruia am plans....

Ma simt atat de slaba si neputincioasa. Imi este rusine ca am ajuns sa tin la el in asemenea hal si mai ales ca imi pierd controlul.

Totul in jurul meu se pierde... Si incet ma pierd si eu.

Azi am renuntat sa ma mai minti singura ca defapt imi este bine fara el.

Nu imi este.

Adorm in fiecare seara plangand.

La fiecare 5 minute imi apare in minte.

Nu pot manca. Nu vreau sa vad si sa vorbesc cu nimeni.

Si imi este dor de mor de el... De zambetul lui.... Sa imi apara my bby pe telefon cand suna si sa aud " It's 5 O'clack in the morning..."

Nu stiu. Nu stiu nimic momentan si indiferent cat as incerca sa explic cat de mult il vreau inapoi, ca il iubesc si imi lipseste, nu pot.

Pentru ca nu sunt cuvinte ca sa explic cat de rau imi este in momentul de fata, fara el.

You almost feel ashamed
That someone could be that important
That without them, you feel like nothing
No one will ever understand how much it hurts
You feel hopeless; like nothing can save you
And when it's over, and it's gone
You almost wish that you could have all that bad stuff back
So that you could have the good.

Winter in my soul

2012-01-04T02:14:00.000-08:00

4 km banda

28 tigari

60 de abdomene

1 pahar fresh de portocale

1 cafea cu miere si mult lapte

1 mar

Stare psihica : prea degradata si bulversata

Mi-am reorganizat dulapul. Toata bluzele fara decolteu, cerceii mici si orice haina si fusta "mult prea decenta" sunt intr-o cutie pe care scrie Alex. La fel si fardurile sidefate , nuante nud. Am ramas in dulap cu pantofii cu toc, fuste si rochii scurte iar in baie numai cu rujuri rosii si gene false.

Iar acum... o luam de la capat. Trebuie sa imi revin. Cu kilogramele, cu fata, parul, hainele, si atitudinea.

Iar asta trebuie sa o fac rapid, pana nu vine sesiunea... ca daca atunci nu voi avea puterea sa ma concentrez, e jale. Nu imi permit sa imi pic examenele ca imi plang de mila din cauza unui copil.

Asa cum m-am obijnuit cu el, trebuie sa ma obijnuiesc si fara el.

Da, stiu, gresala mea a fost ca de la inceput, i-am pus totul pe tava. Nu a trebuit o secunda sa lupte pentru incredere si iubirea mea.

Si nu pot sa spun ca sufar, plang, ma dau cu capul de pereti pentru el.... Ca nu ii asa. Nu cred ca ma doare atat de rau ca nu mai face parte din viata mea cat ma doare faptul ca am crezut ca el va fi cel care va merita toatea astea. Sa schimb totul la mine, pentru el.

Trebuie iar sa invat sa fiu indiferenta. Nesimtita. Nepasatoare. Superficiala.

Am spus ca in momentul in care am terminat-o cu Alex, o voi termina cu Sibiul.

Voi pleca duminica. O sa ma intorc intr-o luna. Trebuie sa imi fac si o viata in Cluj, iar asta ii scopul actual.

Sa fiu frumoasa

Sa slabesc

Sa trec cu bine peste sesiune

Si sa imi fac o viata noua in Cluj, departe de Sibiu.

imi lipseste

2012-01-01T05:44:00.000-08:00

A fost un cosmar. Nimic nu ii adevarat, totul inca ii bine...

Buimacita de razale soarelui ale primei zi din noul an, refuz sa ma trezesc. Ma uit in telefon, la mesaje. In loc de "My Bby <3 " ii doar un numar.... pe ecran nu mai e poza lui. Incet, imi aduc aminte ultimele zile si faptul ca Alex nu mai e.

Nu stiu ce ma doare mai tare. Ca momentan, nu mai face parte din viata mea, faptul ca nu vorbim sau ca am crescut. Ca vroiam cu adevarat o relatie in adevaratul sens al cuvantului si m-am inselat crezand ca el ii The One...

De data asta am decis sa nu ma mai pedepsesc singura. In mod normal imi varsam amarul prin cluburi, azi unul maine altul, incercand, macar o fractiune de secunda sa ma prefac ca sunt ok.

Acum schimbam foaia. Refuz sa ma arunc in bratele lui x sau y doar ca sa obtin iluzia uitarii. Pentru ca asta era, o iluzie. Cealalta zi cand ma trezeam eram din nou in locul de unde a pornit totul.

Doare mai tare ca niciodata. Singura, mi-am ucis fericirea.... " Daca unul nu se poarta cu tine cum meriti, atunci el nu te merita", asa ca am decis ca nu se merita. Sunt bulversata, pentru ca momentan nu stiu ce vreau. Nu stiu ce vrea el, dar mi-ar placea sa fiu in gandurile lui...... Ca asa as sti ce am de facut.

Imi lipseste.

" Prost am fost"

2011-12-31T05:36:00.000-08:00

Cum spuneam... Fiecare inceput isi are locul in sfarsitul cuiva. Din ultima mea relatie am invatat sa nu mai pun un barbat mai presus de mine si sa nu imi mai bat joc de mine pentru unul care nu ma merita.
Indiferent cat doare, asta fac acum, pentru ca stiu cat valorez.
Ies din relatia asta cu capul sus, deoarece stiu ca nu am gresit cu nimic niciodata. Poate singura me gresala a fost ca am incercat prea mult. M-am implicat enorm si am facut tot ce am putut , pentru "noi".

Poate am fost prea mult pentru tine.

Si sincer, mi-ar placea sa poata sa treaca repede peste asta. Sa nu se uite in urma.
Dar sunt sigura ca nu maine, nici intr-o sap, 2, dar intr-o zi, va privi inapoi si o sa isi spuna singur in minte " Doamne... Prost am fost ca am lasat-o sa plece"

Sunt impacat, pentru ca stiu ca am facut tot ce am putut.

Un nou an, un nou inceput....

2012

2011-12-31T03:07:00.000-08:00

Scopuri pentru noul an:

Vreau sa iau sesiunea cu note mari si maxin o restanta.
Sa nu mai actionez impulsiv.
Sa ma gandesc inainte sa vorbesc la nervi.
Sa imi pun familia si scoala pe plan principal.
Sa ma iubesc pe mine, mai presus de orice barbat.
Sa fiu in stare sa zic stop, indiferent cat de mult doare.
Sa renunt la cineva care nu se poarta cu mine cum merit.
Sa nu mai traies din amintiri.
Sa ma pretuiesc mai mult.
Sa nu ma cert cu Antonela, Teyto, Doriana.
Sa fiu calma.
Sa am parte de liniste.
Sa imi fac o viata in Cluj, nu sa ma intorc aici mereu.
Sa imi gasesc pe cineva care sa ma merite si sa ma aprecieze.

Sa il uit pe Alex.......

Letter for my Ex

2011-12-27T14:29:00.000-08:00

Oare cat timp ii destul ca sa fi perfect vindecat? Sa poti privi in urma, fara regrete, resentimente? Sa poti sa spui din tot sufletu "multumesc, pentru ca din cauza ta am invatat o lectie valoroasa" dar sa vina din o parte integra, nu ranita?

Tind sa cred ca nu am trecut cu adevarat peste nici un barbat din viata mea. Sunt prea putini cei carora le pot multumi ca au existat fara ca o mica parte din mine sa ii regrete pe fiecare, iar aceia sunt cei care nu au insemnat foarte mult.

Privind in urma, sunt 3. Trei pe care in felul meu ciudat de a fi, imi sunt indiferenti, dar totusi ii iubesc si ii urasc in aceelasi timp. Pe unul mai mult ca pe celalalt.

Se spune ca timpul te vindeca. Unul inseamna 6 ani. Celalalt, un an , iar ultimul o jumatate de an.

Si stau si ma gandesc... Oare imi va lua o viata intreaga ca sa pot trece peste? Sau doar... inca trebuie sa astept...?>

Pana la urma, ei nu mai semnifica nimic ca persoane, dar amintirile raman, atat cele mai placute cat si neplacute.

Asa ca va pun urmatoarea intrebare: Ii posibil sa uiti cu adevarat pe cineva?
Pentru ca Dumnezeu imi este martor, dar cat timp inca nu exista un delete in folderul "amintiri", eu nu pot uita.

O viata intreaga, ii voi invinovati si ii voi regreta. Atat ca au intrat in viata mea, dar mai ales pentru ca au plecat iar in momentul respectiv m-au distrus.

Trecutul nu poate fi uitat, dar tocmai de acolo invatam pentru viitor. Pacat ca ramanem marcati in continuare de fapte si nu ramanem doar cu lectiile.

Totul este bine

2011-12-26T11:55:00.000-08:00

Doar in momentul in care ma uit in jurul meu, constat ce bine ne este noua. Da, nu am ajuns in momentul in care cand spun "te iubesc" sa simt ca o spun din tot sufletul, dar evoluam. Crestem impreuna, iar asta ii un lucru bun.

Sunt cupluri care sunt impreuna de luni, ani buni si se inseala ca prostii.
Cupluri care se iubesc atat de mult, dar in care orgoliul intrece iubirea si apar certuri pana si din cele mai neinsemnate lucruri pentru ca nu lasa unul de la celalalt.
Cupluri care atunci cand le vezi, par perfecte, dar doar unul iubeste ca orbul, celalalt inca isi cauta jumatatea fara ca "jumatatea" actuala sa stie lucrul acesta...

Ma uit la ei si nu pot sa nu ii multumesc lui Dumnezeu pentru cum suntem noi.... Pentru faptul ca tu nu umbii dupa x, y sau z, nu esti un obsedat de control, iar eu pentru ca nu am ajuns o femeie nebuna, turbata, care sa iti stearga toate fetele din telefon sau care sa te suna din 5 in 5 minute.

Doamne, iti multumesc ca in sfarsit am gasit pe cineva care sa fie exact tot ceea ce am cautat de atatia ani.

Ma uit la tine, si pentru prima data nu imi doresc nimic mai mult. As opri timpul in loc, dar ca sa fim la nesfarsit cum suntem acum.

Craciunul

2011-12-24T08:42:00.000-08:00

De Craciun oamenii ar trebui sa se simta fericiti, impliniti, dar cred ca fiecare are o anumita dorinta, pentru ca Craciunul ar trebui sa fie o perioada magica si a miracolelor.

As minti daca as spune ca sunt bine. Adevarul ii ca sarbatorile de iarna sunt cele mai triste.

Azi sunt 3 ani de cand o parte din mine lipseste si stau si ma gandesc ca asa ma voi simti si in urmatorii ani, pana in clipa in care imi voi intemeia si eu o familie.

Alex ii minunat... Dar pana nici el nu poate sa umple golul acela numit "familie".

Craciun fericit tuturor :*

Merita?

2011-12-22T08:14:00.000-08:00

merita?

ce?

el..
merita?

pe mine..?
pe mine nu ma merita...

E ciudat cum ierţi, treci peste, iar greşeşte, din nou ierţi şi tot continui aşa. Unde îţi este stima de sine? Unde îţi este respectul? Tu nu ai nevoie de cineva care să te privească aşa ca pe un obiect şi doar atât. Care sa fie acolo doar cand vrea el.Tu ai nevoie de cineva care să te iubească aşa cum meriţi şi care să fie conştient că eşti o persoană cu sentimente.

Hai Iulia... Ridicate din pat.... Cum spun toti... El nu merita.

It's Christmas time

2011-12-20T02:12:00.000-08:00

"Go on and try to tear me down, I will be rising from the ground..."

" Esti bine? "

Adevarul este ca nici eu nu stiu. Sunt... pierduta. Sunt confuza.
Toate cautam in barbatii de langa noi perfectiune. Azi mi-am dat seama cat de superficiala pot fi, pentru ca nu conteaza atat de mult cum ii barbatul de langa mine, ci cum ii in relatia "eu cu el".

Poate asteptarile mele ma impiedica sa gasesc pe cineva, pentru ca lumea de azi nu ii "Pe aripile vantului" sau "Cassablanca".
Tanjesc dupa dragoste ca dupa nimic altceva din viata mea. Vreau o poveste frumoasa.. Nu ca cea cu Alba Ca Zapada, dar pur si simplu sa simt ca contez. Ca sunt pusa pe primul plan, nu pe cel secundar.
Ii oare atat de mult de cerut..?

In ultimul an mi-am repetat aproape zilnic in minte " Daca nu se poarta cu mine cum merit, atunci eu nu sunt de el. Merit mai mult." Si cred ca nu a fost barbat cu care sa nu imi spun asa. Pentru unu, sunt in stare sa renunt la tot. Sa ma duelez cu gura lumii si sa lupt din rasputeri, asa ca am aceeasi pretentie.
Iar cel mai mult ma deranjeaza cand incet, ei ma lasa sa plec. In aceel moment, nu crd ca realizeaza, dar pentru simplul motiv ca nu imi spun " Mai stai.." dispar.

Inca sunt in Cluj. De 4 zile puteam sa fiu acasa. De 2 zile colind orasul in cautarea unei rochii si de fiecare daca cand gasesc ceva, imi spun ca nu ii destul de buna si trebuie sa imi continuui cautarea. Dar cred ca asta o fac de teama de a ma intoarce. Incerc sa imi fac o ocupatie aici, ca sa nu fiu nevoita sa ma intorc inapoi, pentru ca nu stiu ce rost are.

Cea mai mare frica a mea momentan ii ca nu am pentru cine veni inapoi. Ca nimeni nu ma va astepta. Ca voi sta singura in Noaptea de Craciun, fara o persoana care sa conteze pentru mine si sa ma tina strans in brate.

Nu vroiam ca sarbatorile astea sa fie ca precedentele, dar ceva imi spune ca si de data asta in ,loc sa ascult " All I want for Christmas is you", pe repete va fi "Lonely this Christmas"....

Mda

2011-12-17T15:43:00.000-08:00

Cateodata stau si ma gandesc... Cum dracu pot barbatii sa fie atat de idioti?
Atat de prosti, incat sa nu vada ceea ce au in fata?
Sa nu realizez cand au ceva bun langa ei...
Nu pot intelege cum pot fi atat de indiferenti.
Reci.
Calculati.

Vreau o persoana caruia sa ii pot spune exact ce simt. M-am saturat de toate jocurile astea... Nu vreau sa ma port ca si cand as fi indiferenta, cand cel de langa mine incepe sa se contureze in cuvantul "totul".

Dar in aceelasi timp sunt satula. Sa incerc sa ma port frumos, ca o lady. Avand in vedere ca tu nu ma accepti asa cum sunt, eu de ce ar trebui sa ma conformez?

Imi lipsesc zilele in care tot ce conta era cati bani avea pe card X, si intr-un fel imi pare rau ca am crescut si m-am dezvoltat crezand in iubire. Uitand ca lumea asta nu ii bazata pe povestiile cu Fat Frumos pe calul alb.

Iar la ce mi-a putut spune azi, partea cea mai rea ii ca nici macar nu am putut sa ma enervez. Am stat, spunandu-mi in minte " Mda... " cu o indiferenta umpluta de o doza buna de dezamagire pe care de ceva timp incoace o prevedeam.

De multe ori simt ca cea mai buna solutie ii sa renunt, ca pana la urma... Dupa unu vine altul, si altul, si altul si altul...

Si pana la urma, poti sa contrazici barbatii avand in vedere faptele noaste? Ca pana la urma, noi suntem vinovatele care se arunca in bratele lor asteptand iubirea nemuritoare.

Viata ii o insiruire lunga de dezamagiri cantata pe note sobre de pian, intr-o seara de toamna ploioasa.

Me

2011-12-17T10:04:00.000-08:00

Pana si cea mai puternica femeie, are o slabiciune. Tind sa cred ca toate avem o latura romantica, sensibila, doar ca la unele este mai pronuntata.

Eu cel putin cel mai vulnerabila sunt in momentul cand sunt indragostita. Lucrurile care de obicei mi se pareau clisee, acum par adorabile.

Eram la serbarea verisoarei mele de 5 ani. Copii aranjati, imbracati frumos, multe fetite fardate si cu parul aranjat. Nimic neobijnuit.( Trebuie mentionat faptul ca de obicei, eu nu agreez copii.)
Pe margine, mamici, tatici, bunici, pana si catei... La o varsta atat de frageda, copii nu erau in stare sa zica nici o poezie. Nu realizau ce aveau de facut. Tipau, alergau, se jucau. Dar parintii... Atat de entuziasmati... Le ieseau copilul in fata, sa spuna o poezie, nu reusa sa zica nici 2 cuvinte, dar tatal plin de mandrie se intorcea in spate si spunea "E fiica mea".
Nu m-am putut abtine, am izbucnit in plans. Stateam si ma gandeam, ca in 10 ani, pe margine voi fi eu. Si nu ma va deranja ca copilul meu se scobeste in nas, sta cracanta si i se vad chilotii, voi fi mandra... pentru ca va fi a mea....

Momentan nu ma pot uita la un film si sa nu plang.
Nu pot sa trec pe langa un copil si sa nu ii zambesc.
Ascult numai Taylor Swift si visez la o iubire de poveste...
La cine romantice...
La plimbari iarna prin parc...
La declaratii de dragoste...
La cum va fi prima data cand voi auzi "te iubesc"
Sau la momentul cand imi va darui flori.
La prima noapte de dragoste...
La lumanari, flori si ciocolata.

Cred ca la un moment dat, toate ne credem printese si ne asteptam printii. Toate facem si speram la lucrurile de mai sus, indiferent ca adevarul ii ca lumea reala nu ii deloc asemanatoare cu " Jurnalul unei printese" "Ps. I love you" "A walk to remember" sau " Scrisoare de dragoste".

Visam. Visam mult si bine, lucruri care in cazul majoritatii nu ni se vor intampla.
Dar este atat de frumos si bine, sa fim sus pe norul nostru roz si pufos, fara sa constientizam nimic din jurul nostru.

Vreau sa imi traiesc povestea la nesfarsit.

I'm worth it

2011-12-14T13:44:00.000-08:00

Cu timpul, asteptarile cresc.

De multe ori cad pe ganduri.. Inca nu stiu daca ii de vina iarna care vine, raceala de care nu mai scap, sau nelanuririle care ma macina incet pe dinauntru....

Sunt din nou la rescurce de drumuri, situata intre doua, trei carari si nestiind pe care sa o apuc.

Ca orice femeie, este normal ca ma astept ca in timp, sa apara un anumit progres..

My soft side :"Dar nu asta ai asteptat de la toti si tot tu ramaneai dezamagita? Poate astepti prea mult Honey..."

My selfish side : "Dar oare a meritat vreunu? Nervii, stresul, noptiile nedormite? Zilele interminabile care ti le-ai petrecut langa telefon asteptand un telefon? Poate Honey, niciunul nu a meritat cu adevarat si TU meriti mai mult!"

Sunt obosita sa ma chinui si sa incerc sa ma mentin de relatia asta, dar intr-un fel mult prea indragostita sa renunt.

Recunosc, cel mai usor ar fi sa ma dau batuta. Sa stau linistita in Cluj, nu sa ma intorc saptamanal acasa. Sa imi gasesc pe cineva aici. Sa o iau de la 0 cu totul......

Dar cum sa renunti, cand simti ca ai pentru ce sa lupti?

Intrebarea grea acum urmeaza: Dar oare am pentru ce lupta? Sau ii doar o idee care isi face loc singura in mintea mea....

De curand, "dragostea" a fost considerata boala pshica. Sunt perfect de acord cu aceasta afirmatie. Este un drog. Daca nu il iei constant, tremuri, te enervezi, si esti in stare de orice.

Ii nevoia aceea nebuna. De multe ori simti ca nu poti respira... Si cand il ai langa tine, esti sus pe cele m.ai inalte cai, dar in situatia urmatoare, poti sa fi in cadere libera.

Pana si cea mai rationala persoana se poate transforma in cea mai tampita, senila si obsedata.

Timpul le vindeca pe toate. Timpul te ajuta sa uiti, sa iti revi, si poate in cel mai fericit caz sa salvezi ceva ce simti ca este pe punctul de a se pierde....

Dar iubitul, timpul, nu iti poate inapoia clipele care le-ai pierdut si ratat din prostie.....

Te privesc cu sila, nu imi provoci decat mila

2011-12-09T07:09:00.000-08:00

As minti daca as spune ca fiecare melodie din vara nu imi face rau si ca nu ma mai gandesc. Adevarul ii ca indiferenta doare mai tare ca orice.

Sunt momente in care mi-as dori mai degraba sa ne certam, sa ne atacam, decat sa nu stiu ce face.

Ca aproape orice femeie, am o capacibilitate enorma de iertare, dar partial si la suprafata, pentru ca in adancul sufletului, niciodata nu am iertat.

"............................................ Cu siguranta, nu te va uita o viata intreaga pentru ce i-ai facut"

Stiti sentimenul acela? Care ti-l "ofera" putine persoane, dar atat de amplificat incat nu ai nevoie de ceva mai mult. Vrei sa imbratisezi persoana respectiva, sa o lasi din nou inapoi in viata ta, dar in aceelasi timp, simti si o nevoie enorma de a o calca cu masina.

La nebuni

2011-12-03T12:46:00.000-08:00

Nu am aer. Incerc sa respir adanc, dar plansul pe care il inabus in mine nu ma lasa.

Urasc orasul asta.... Vreau acasa. Vreau in Cluj...

Ce faci in momentul in care ajungi sa iubesti prea mult o persoana?

In care esti in stare sa iti darami o viata intrega pentru acel cineva... Si vezi ca eforturile lor sunt minimale in comparatie cu ale tale...?

Nu ii vorba de bagaje de facut si despachetat saptamanal. Nu ii vorba de oboseala si stres. Nu ii vorba de drumul lung ca naiba.

Ii vorba doar ca singurul motiv pentru care saptamanal ma intorc in infernul asta, esti tu. Mi-as petrece fiecare clipa cu tine daca AI putea si Ai vrea.....

Dar nu. Stai in casa, fa teme, intalnestete cu prietenii tai. Pana la urma...... ei is la 10 minute de tine, nu la 200 de km.

Stau in pat, cu fata neagra. Tot rimelul mi s-a scurs. Nu ma recunosc in oglinda... Si ma intreb... Oare se merita atata bataie de cap?

Se merita sa vin saptamanal pt el, pentru o intalnire de o ora, 2 in 3 zile?

Sa bat atata drum, ca el o zi intreaga sa nu isi faca timp?

Vreau in Cluj.. Vreau acasa... Sibiul pur si simplu ma distruge , iar el nu face nimic in privinta asta, pentru ca ii prea ocupat ca sa vada...

Nu ma suna... Maine nu voi avea eu timp.

The battle continues

2011-12-03T03:27:00.000-08:00

"I am two women: one wants to have all the joy, passion and adventure that life can give me. The other wants to be a slave to routine, to family life, to the things that can be planned and achieved. I’m a housewife and a prostitute, both of us living in the same body and doing battle with each other."

Stickwitu

2011-12-02T07:49:00.000-08:00

Abia tinand ochii deschisi, tragand patura si mai tare peste cap, un gand si-a facut loc printre razele diminetii.

"I-am uitat"

Dupa seara de ieri, azi am simtit cu adevarat ca pot sa iau o gura mare de aer. Ca mi-am revenit. Ca nimic si nimeni nu imi mai intuneca judecata.

Azi a fost prima zi in care mi-am dat seama ca L chiar a plecat, si m-am simtit eliberata.

Nu eram sigura ca am trecut peste F. Eram ferm convinsa ca atunci cand il voi revedea, ceva in mine se va rupe. In momentul in care l-am zarit... nimic. Stateam si ma gandeam ca imi lipseste Alex. Ca as fi vrut sa fie cu mine...

Nu regret relatia cu nici unul, pentru ca din fiecare, am ramas cu ceva. Ei au fost genul de persoane care au intrat in viata mea, mi-au dat o lectie si au plecat. L. ma ajutat sa ma maturizez. Sa ma slefuiesc ca persoana, iar F. ca pana si cele mai frumoase povesti de dragoste, au un sfarsit. Sa nu mai fiu naiva, sa ma las purtata de val. In orice situatie, un picior sa imi ramana pe pamant.

Ieri am vazut-o si pe Andra. Simteam o nevoie enorma sa o iau la palme si de par, iar apoi sa o imbratisez. Nu pot sa mint, imi lipseste, dar de la ea am invatat cea mai importanta lectie. Sa nu ma mai incred cu totul in nimeni, pentru ca pana si cea mai longeviva persoana si cea mai importanta din viata ta, te poate dezamagii. Si va durea mai tare decat orice poveste de dragoste terminata.

Si stateam aiurea in clubul ala si ma gandeam la Alex. La noi. La faptul, ca nu as vrea niciodata sa il dezamagesc si cat de norocoasa sunt ca face parte din viata mea.

My mind : "Atunci ce mai cauti aici...? "

Nu m-am mai uitat la ceas. Pur si simplu am plecat acasa.

It's 5 O'Clock in the mornin', and I want ya......

And I really love him.

Musafir in propria casa

2011-11-30T09:04:00.000-08:00

Pero mi corazon no es en Sibiu, es en Cluj......

Spuneam odata ca Sibiul nu mai este "acasa". Ca tata, mama, Teyto, Doriana, Diana , Alex etc = acasa, dar Sibiul ca oras nu.

Cu valizele in mana, am deschis usa. Ordine. Nu mai erau 7,8 perechi de pantofi dea mei aruncati pe acolo. Intru in bucatarie. Plita, chiuveta, neatinse de 2 saptamani. Frigiderul gol.

Ajung sus, in camera ordine. Prea curat. Noptiera goala, patul facut. Nu mai erau pe noptiera cana, langa carti, lipici, pila, tigari si bani. Pe jos nici o soseta, bluza, geanta, farduri, nimic.

Pana si camera din Hasdeu ii mai acasa decat ii locul asta.

Casa de pe Presaca 12, nu mai este a mea. Nu mai e urma de " Eu" in ea. Ii un loc pustiu, gol si frumos.

Am ajuns sa ma simt persoana straina in propria casa.

Musafir.

Ii deprimanta priveistea. Doamne ajuta, ca de nu exista Alex in viata mea, mai mult de o data pe luna, nu mai puneam piciorul in Sibiu.

This is the end

2011-11-28T07:17:00.000-08:00

Nu ma gandeam ca voi prinde ziua in care L va pleca de tot. Am auzit de atatea ori " Intr-o luna, 2, 3 plec" incat nu mai credeam nimic.

Eram mereu sigura, ca ii doar la un telefon distanta si cand am nevoie de el, in 10 minute il pot vedea.

Azi am primit un ultim telefon de la el. Vroia sa ne mai vedem odata, "ca in vremurile bune".

Sfarsitul conversatie a fost " Niciodata nu vei mai pune mana pe mine"

Asta a fost o zi in care mi-a adus aminte de ultimul an petrecut cu el. Toate depresiile, lucrurile rele, tot ce mi-a facut vreodata.

Cum as putea sa ma gandesc cu drag la el, cand singurul lucru care imi vine acum in minte ii ca nu merita nici macar salutat pe strada, darmite sa mai aiba dreptul de a ma mai avea vreodata....

Si realizez ca nici macar acum, dupa cate mi-a facut, nu are nici un fel de respect fata de mine. Nu respecta faptul ca tot ce a fost, acum ii trecut. Ca prezentul ii Alex, nu el.....

"Poate ne vom mai vedea vreodata...." Dar in ce alt univers paralel ar vrea Dumnezeu din nou sa ma faca sa trec prin aceeasi tortura ca pana acum? Si in ce alt univers, m-as lasa din nou prinsa in mirajele trecutului, mai ales ale lui?

Inca nu realizez ca in 2 zile va pleca de tot. Ca in sfarsit " The end" a venit...

Am un sentiment de neliniste, dar totusi de fericire. Inca nu pot sa cred ca va disparea de tot din peisaj. Ca in sfarsit, voi putea sa traiesc linistita....

"Totul este efemer. Toti vin si pleaca"

Si se pare ca acum a venit momentul lui sa se duca.

E ciudat sentimentul ca dupa atata timp, in sfarsit imi iau adio de la tine. Tu ai fost un rau necesar. Ai fost cel mai rau lucru din toata viata mea, dar asta m-a facut pe mine sa fiu o persoana mai buna.

Bye L.

Ce vreau eu?

2011-11-28T06:29:00.000-08:00

Aseara vorbeam cu fetele de relatii si ce fel de pretentii avem. Ii o concluzie gresita ca toate vor aceelasi lucru si gandesc la fel. Total neadevarat. Fiecare are principiile si asteptariile ei. Ceea ce eu as permite, alta probabil nu si viceversa.

Dupa 2 ore de discutii, stateam in pat si ma gandeam. Eu vreau sa simt ca contez pentru cineva. Gesturi mici, simple, relativ banale. Cum ar fi, din cand in cand sa primesc cate o floare, sa ma trezesca un mesaj de "Buna dimineata scumpo", si din senim , in mijlocul zilei sa primesc un "imi lipsesti".

Vreau pe cineva caruia iarna sa ii spun " hai la patinoar" "hai sa ne bulgarim" "hai sa ne plimbam aiurea in parc, in timp ce ninge", dar la care sa ii pot zice cealalta zi, hai in oras la un suc, cinema, sa mancam , piesa de teatru etc.

Sa pot sta cu el in pat, in pijama, uitandu-ma la fime.

Sa ma stranga in brate noaptea...

Sa se uite adanc in ochii mei, si sa imi spuna ca sunt frumoasa.

Sa ma tina de mana pe centru, sa se opreasca in mijlocul strazii si dintr-o data sa ma sarute sau imbratiseze.

Sexul sa fie important, dar mai seminificativ sa fie prietenia, intelegerea si respectul.

Sa ma simt protejata si in siguranta.

Sa nu ma judece.

Sa fie alaturi de mine.

Sa nu imi permita sa vorbesc cum vreau eu cu el. Sa ma certe cand gresesc cu ceva.......

Si cel mai important, sa ma accepte cu bune si rele, sa ma iubeasca si in nici un caz, sa nu ma lase vreodata sa plec...

Hellloo, I exist !

2011-11-25T12:49:00.000-08:00

Mai mult decat sa fiu ignorata, detest sa fiu nestiutoare.

Nu am nici o problema sa ma sune sa zica "Bby, vezi ca ma duc cu X, Y, Z la suc"

Ok, macar stiu unde esti, ce faci si 4,5 ore sunt linistita, dar turbez atunci cand trec 3,4 ore, fara nici un telefon si nu stiu unde esti.

Asta ma omoara incet.

A.P.

2011-11-21T15:37:00.000-08:00

I may look calm, but in my head I've killed you three times.

In ultimul timp m-am tot gandit la ea. Cand am fost acasa, cineva m-a intrebat " Din cauza lui F. nu mai sunteti prietene? "

Nu. F ii doar o mica parte. La fel si L, si D si R. La fel si comportamentul ei si tot ce am aflat in ultimele luni.

Dar paharul se mai si umple. Toate partile astea mici, au format un colos.

Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Nu o urasc. Nu ii vreau nici binele, dar nici raul.

Doar imi pare rau. Pentru ce fel de persoana era si ceea ce a ajuns. Ii greu sa realizezi ca dupa 4 ani de bune si rele, defept nu cunosti persoana de langa tine.

I-am dorit tot binele din lume, iar pentru ea mi-as fi dat si viata.

Iar ce ii trist, ii ca inca as putea ierta.... Dar cum sa ierti un om, caruia nu ii pasa? Care nu vede unde a gresit? Care singurul adevar care il vede, ii adevarul propriu?

Cum poti ierta pe cineva care nu vrea sa fie iertat....?

Iar in momente ca acestea, imi aduc aminte de ironile ei. De privirea ei superioara asupra lumi, cand de fapt ea este un nimic.

Si constientizez ca nu merita si nu va merita nici in 100 de ani.

Tare as vrea sa mai faca ceva ca sa ucida si ultima farama de sentiment ce o mai am pentru ea.... Urasc cand imi lipseste, dar pana la urma si asta a fost o lectie. Pana si cel mai important om din viata ta, te dezamageste, iar cateodata trebuie sa ii lasi sa plece pe cei rai, ca cei buni sa aiba loc inauntru.

..............

2011-11-20T12:52:00.000-08:00

Ma simt blocata. Nu reusesc sa schitez nici un gest, zambet, nimic. Totul este bine... Mai mult decat bine. Fenomenal.

El ii minunat. Ii mai mult decat mi-as dori vreodata. Ca fiecare om, are scaparile lui, dar am ajuns intr-un anumit prag, in care pana si defectele lui mi se par adorabile.

Ii ultima persoana la care ma gandesc inainte sa adorm, si prima care imi invadeaza gandurile dimineata.

Urasc faptul ca sunt in Cluj. Pe zi ce trece, imi este tot mai greu sa plec de acasa... Dar cum sa plec impacata, cand in sfarsit am gasit tot ceea ce am cautat in ultimii 4 ani...?

Nici bine nu ies din oras si imi lipseste....

Iar singura data cand zambesc si rad din tot sufletul.. ii cand este langa mine..?

Distanta asta ma omoara incet, dar pana la urma, asta ii doar un test de rezistenta, pe care cu timpul, sper sa il trec cu brio.

Adevarul ii ca sunt speriata. Ii pentru prima data in mult timp, cand totul ii atat de "bine" incat nu stiu ce sa fac. Nu sunt obijnuita asa si inca am panica aia ca poate maine cand ma trezesc, el nu va fi aici, iar totul a fost doar un vis.....

Nu vreau sa ma trezesc niciodata.

Tampiti

2011-11-17T02:45:00.000-08:00

Cateodata am impresia ca noi, oamenii, suntem doar o mare gluma pentru univers.

Ma plangeam ieri ca un anumit "x" vrea din nou sa imi invadeze prezentul , nerefuzand sa ramana la locul lui, in trecut.

Azi avem cu totul alta poveste. Din unul, s-au imultit, mai exact 3. E ciudat cum 3 persoane care intr-o zi departe, au insemnat "totul" s-au gandit sa sune "sa vada ce fac, ca le lipsesc" in aceeasi zi.

Intrebarea mea : De ce atunci, cand in sfarsit ajung sa ma consider fericita si implinita, va treziti toti " ca va lipsesc"?

Dar de data asta, NU. Nu va voi permite sa va jucat cu mintea mea, si sa imi pun la indoiala fericirea, ajungand in cele din urma sa distrug binele din jurul meu.

Ceea ce nu inteleg... Atunci cand sunt singura, deprimata, nefericita si am extraordinara nevoie de cineva langa mine..... Unde dracu dispareti toti?

Parca stiti ca mi bine si vreti sa distrugeti tot.

Si sa revenim la probleme mai importante. In ultimul timp, ma simt rau. Cearcanele nu dispar de pe fata mea de o saptamana. Am ajuns sa nu mai pot merge la cursuri. Nu ma pot trezi. Dorm 12 ore, dar ma simt ca si cand am dormit 2. Sunt obosita, molesita, acaparata de lucruri fara nici o importanta.

Si in loc sa stau un weekend aici, sa ma relaxez, sa dorm, eu ce fac? Ma pun din nou pe drumuri, doar pentru ca imi lipseste el........

Florile nu se ofilesc asa usor

2011-11-16T02:01:00.000-08:00

Umbre ale trecutului ma invaluie usor, treptat blocandu-mi respiratia si gandirea.

Din moment ce la un hop dispari, de ce continui sa tot apari?

De ce din nou si din nou, avand in vedere ca ti coborat, te incapatanezi sa urci iarasi?

De ce nu vrei sa ramai in trecut si insisti usor asupra prezentului si viitorului?

De ce atunci nu ai putut, iar acum vrei iarasi...?

Imi pare rau, dar nu pot renunta la ceva bun, pentru ceva inconcret, care se poate destrama in orice clipa.... indiferent cat de mult mi-ar vrea sufletul.

Si uite asa, din nou revenim la Chuck si Blair.

5 o'clock

2011-11-14T11:58:00.000-08:00

O viata intreaga cauti ceva. Si te chinui sa razbati, sa reusesti, sa citesti pe toate fetele pustii de pe straziile gri un zambet, un suras, un gram de sentiment, care vrei din tot sufletul sa fie pentru tine. Unora sclipirea le este trecatoare, asa cum sunt si ei, pasageri prin trenul vietii tale, carora trecerea necrutatoare a timpului le va uita numele, infatisarea , pana si privirea....

Ma simteam pierduta. Sunete sobre Do major de pian imi dirija cursul vietii. Si cautam. Pe cine? De ce? Pe un El, si pentru ca sunt om.

Dar ce faci in momentul in care printre atatia oameni fara fete, in sfarsit dai de un suras cald? Cand sti ca ii pentru tine? Si cand nu iti poti inabusi o mica voce din capul tau " sper sa nu fie doar un calator care in curand sa imi distruga si ultima parte de simtire din mine...?"

Cred ca rabdarea si speranta ii raspunsul.

It's 5 o'clock in the morning. Somnul dispare usor din mine. Lumina diminetii parca vrea sa ma oblige sa ma trezesc la realitate. Inca ascunsa sub asternuturi, refuz sa ma trezesc.

" Iulia, esti tanara. Orice lucru bun are un sfarsit.... Pana si el"

Dar adevarul ii ca as vrea sa fie ultimul pasager din trenul vietii mele si singurul care sa nu mai coboare....

Distanta ii doar ceva efemer si va fi atat de mare cat ii vom permite noi sa fie.

Si cum sa nu il ador cand doar cu un simplu zambet... Imi lumineaza viata intreaga...?

And this is how I feel about you

2011-11-10T04:30:00.000-08:00

Infatisare :Ochii unflati de la lipsa somnului

Tigari : In 5 ore... 23 de tigari

Nivel mintal : Stress maxim

Un sentiment de panica a pus stapanire pe mine. Imi e frica..... O parte din mine vrea acasa, dar cealalta inca ii paralizata.

Singurul motiv pentru care in 2 ore trebuie sa fiu in autogara, ii El. A fost de ajuns un telefon, in care sa imi zica ca ii lipsesc, ca in secunda urmatoare, sa imi fac rezervare.

Adevarul ii ca sunt inspaimantata de moarte cand vin acasa. Clujul m-a invatat sa fiu mai puternica, sa am grija de mine, sa fiu mai chibzuita... Dar mi-a rapit din indiferenta.... Aici nu am impotriva cui sa lupt sa fiu puternica, sa nu ma afecteze.... Dar acasa.. Ii deja alta poveste.

Inca nu mi-am revenit. Ma simt ca la rehab aici... Iar in 2 zile de "acasa" se duce tot progresul acumulat cu greu in ultimul timp.

Am uitat cum sa imi formez scutul de aparare.

Sentimental... Sunt slaba si urasc sa ma simt atat de vulnerabila. Am nevoie sa ma simt protejata. Sa simt ca orice s-ar intampla, tu nu ma vei lasa sa plec. Am nevoie de iubire mai mult ca de aer.

Si stiu ca ii prea devreme pentru asemenea lucruri, sa am astfel de pretentii de la tine.... Dar sunt mult prea fragila momentan, iar acasa nu mai este nimeni ca sa ma apere de tot ce ii rau in jurul meu.

Oare cat timp imi va lua sa fiu atat de puternica inca sa nu imi fie frica sa ma intorc acasa.....?

You lost me

2011-11-06T02:23:00.000-08:00

3 A.M.

Capul imi vibreaza. Ba nu, perna.... Adica telefonul de sub ea.

" Mmmm.. da"

"Ce faci?"

" Dorm... Pa

" Stai ! Sti cine ii? "

" Hm... L? "

Am vorbit o ora la telefon. Desi incercam sa schimbam subiectul, inevitabil tot la noi ajungeam. La ce a fost si la ce nu a mai ramas. Azi noapte am realizat mai multe lucruri. Intr-un fel, simt ca L crede ca el inca ii o parte importanta a vietii mele, ca orice s-ar intampla, eu inca sunt acolo.

Dar sunt... Dar nu in felul in care crezi tu.

Mi-am dat seama.. Ca pe parcursul ultimelor luni, chiar l-am uitat. Si ii trist. Mi-ar fi placut ca inca sa il iubesc, pentru ca pentru el, eu m-am schimbat. Am devenit mai realista, mai buna si sunt sigura ca daca inca il iubeam, acum inca ma mai slafuiam ca persoana.

Ii ciudat cum in mijlocul noptii a suna, avand in vedere ca desi as fi fost in sibiu, tot nu ne puteam vedea, el fiind in celalalt colt al tarii. Ii ciudat, ca chiar inainte sa adorm , am avut o discutie cu fetele pe tema iubirii si mi-am dat seama ca dintre toti, ce am simtit pentru el, a fost iubire adevarata.

Normal, punctele noastre de vedere asupra acelui an petrecut impreuna sunt total opuse, eu fiind de parere ca dintre toti, el a fost cel mai mare nemernic, iar el, fiind total impotriva acestui lucru.

Cu riscul de a ma repeta, L, da, ai fost cel mai mare porc, dar sunt fericita ca ai facut parte din viata mea, pentru ca daca tu nu erai, eu nu eram ceea ce sunt astazi.

Aseara mi-am dat seama, ca si L se poate numara printre persoanele care mereu au fost acolo cand am avut nevoie de ei.

De la fiecare am avut asteptari diferite, iar L, cel putin in ultimele luni, le-a indeplinit.

Am adorit gandindu-ma ce inseamna un telefon la miezul noptii de la un Ex, prin care vrea doar sa vada ce fac, sau un mesaj "...." scris la betie de la cel care "a trecut peste".

Cred ca ii doar felul lor de a spune " Imi lipsesti " " Am fost un prost " , dar la nivel mintal , pentru ca nu ar putea sa recunoasca nici unul.

.....

2011-11-03T02:54:00.000-07:00

" O femeie poate fi fericita cu un barbat, atata timp cat nu il iubeste "

Pentru mine iubirea mereu a fost ceva de genu' : La un moment dat, ajungeam sa simt coplesita de persoanele din viata mea. Ajungeam sa imi arunc mandria, sa o tin departe, la fel ca si independenta si respectul de sine. Dupa un timp, ajungeam sa alung oameni din viata mea - prietenii si toata lumea cunoscuta, pentru ca nu mai simteam ca as putea avea o legatura cu ei. Totul era prea mult, dar totusi niciodata nu era de ajuns. Corabile mi se scufundau, iar eu pieream incet cu ele pe fundul oceanului.

Asta este unul din motivele pentru care m-am saturat de dragoste, dar inca tanjeasc in ultimul hal dupa ea. M-am nascut cu o nevoie enorma de afectiune si o nevoie si mai mare de a o da.

Si pana la urma, totul se intampla cu un motiv. Oamenii se schimba ca noi sa invatam sa le dam drumul. Lucrurile merg rau, ca sa invatam sa apreciem cand avem ceva bun. Ne pierdem increderea in toti, ca sa o recuperam in noi.... Si cateodata, lucruri bune se sfarsesc, doar ca sa faca loc altora si mai bune.

Imi este greu sa ma resemnez, dar poate daca imi repet indeajuns de mult ca sunt oameni care pur si simplu vin imi viata ta, iti dau o lectie , si apoi pleaca, poate o sa ajuns sa o si cred......

Inca sunt in Cluj. Nu sunt pregatita sa plec acasa, iar asta deoarece din nou ma aflu intr-o situatie incerta, in care in asa de scurt timp, au aparut atatia in viata mea. Nu sunt buna la luat decizii. Mereu ma intreb "oare cel la care am renuntat, oare el trebuia sa fie alesul..? Sunt moment cand chiar sunt ok si multumita de viata mea si de ceea ce se afla in jur. De obicei, in clipele alea, mai apare unu, doi, trei, ca sa ingreuneze situatia.

Un prieten bun mi-a spus odata " Alege-l pe al doilea, pentru ca daca primul era atat de important, celalalt sigur nu ar fi existat"

Dar in momentul asta, niciunul nu este atat de important incat sa il doresc din tot sufletul, dar nici atat de neinsemnat incat sa ii las sa plece.

In muntea mea, de mult am facut alegerea corecta. Acum doar astept. Astept sa se evapore ei incet, pentru ca mi-ar fi prea greu sa le deschid usa si sa ii rog sa plece.

De ce ma intorc?

2011-10-29T13:46:00.000-07:00

Azi am intalnit intrebarea : "De ce te tot intorci aici, cand sti ca doar rau iti face?"

Simplu.

Nu vreau sa retraiesc trecutul. Nu vreau sa ma intorc la el, asta ii departe de orice gand. In primul rand, am nevoie de raspunsuri. Nu pot trece mai departe pana nu stiu adevarul, iar asta inseamna ca va voi intoarce pana le obtin, indiferent cat timp va dura.

In al doilea rand, pentru ca Sibiul ii locul perfect sa te indragostesti. Nu m-as putea imagina indragostita intr-un oras ca Clujul. Sibiul ii linistit, ticsit de cafenele superbe, iar parcul, cladirile vechii si cinema-ul sunt pur si simplu decorul romantic perfect pentru o poveste cu happy end.

Si nu il ultimul rand... El. De ceva vreme, exista cineva. O persoana, care ma face sa ma inrosesc si sa ma balbai toata. Si imi place cum suntem. Imi place ca nu tot orasul stie ca ne intalnim, chiar daca nu ne "ascundem", si asa ii bine. Ador intimitatea asta. Ce ii intre noi, ramane intre noi 2.

Golul din mine, ii pe jumatete umplut de el, iar cealalta jumatete, se va vindeca in timp.

Ii un sentiment minunat sa sti ca ai la cine sa te intorci.

Din nou acasa

2011-10-29T09:21:00.000-07:00

"Parfumul tau, tot il mai simt cu narea dreapta... desi stanga pare ca l-a uitat. Vocea ta inca o mai aud cu urechea dreapta, desi stanga nu mai stie cine esti. Te zaresc adesea in dreapta mea, desi niciodata nu esti acolo... "

Citatul de mai sus, concluzioneaza tot ce simt in acest moment. Cui pe cui nu se scoate, iar asta ii un fapt dovedit. O pereche de pantofi noi, nu te ajuta sa uiti pe cineva. La fel un barbat nou, un oras nou sau o excursie.

Prin asemenea lucruri, temporar te detasezi, dar doar atat.

Timpul in schimb, te ajuta.

E trist si greu sa traiesti in trecut, iar intr-un oras ca Sibiul, pentru mine, fiecare colt de strada inseamna "trecut".

Isn't it?

2011-10-25T04:58:00.000-07:00

My soft side

2011-10-22T13:13:00.001-07:00

As vrea sa pot relata cu exactitate evenimetele din ultimele 2 zile, dar nu pot. In primul rand, pentru siguranta vietii mele private si a celorlalti, iar in al doilea rand, pentru ca mi-am promis mie ca acesta va fi un blog despre cum ma simt, nu ceea ce fac.

Dar pe scurt ultimele 2 zile, au insemnat 4 baieti. Unul pe care inima il vroia dar si-a dat seama ca nu tot ce se simt se poate si realiza, unul pe care ratiunea il dorea, dar nu atat de mult incat sa lupte pentru el... Altu care o perioada lunga de timp a insemnat "totul" dar acum il pot asterne pe foaie, la definirea cuvantului "indiferenta"... Iar al patrulea... Unul pe care de un timp o mica parte din mine intotdeauna l-a vrut... Indiferent de perioada cu L. sau Flavius... Dar eram sigura ca mai mult decat prietenie nu va fi.

Acum 2 nopti am adormit cu gandul la X si plina de vise.

Acum o seara am adormit cu gandul la F distrusa.

Iar azi... Adorm cu gandul A, fericita, implinita dar si cu o teama ca maine trebuie sa ma intorc in Cluj.

Stiu ca poate pentru multi, ii un mister cum pot fi asa. Atat de schimbatoare, de indecisa... Dar din moment ce apare cineva care ma face fericita si sa ma simt implinita, ce rost are sa ma gandesc la cel din ziua precedenta?

Iar acum imi dau seama ca sunt o femeie cu adevarat norocoasa. Nu trebuie sa astept luni de zile, ani, pana sa gasesc pe cineva care sa ma faca sa ma inrosesc si sa ma balbai toata. In viata mea, mereu a fost un "dute vino" incontinuu.

Cum spuneam, cel de acum, nu ii unul descoperit peste noapte. Ii o persoana draga mine de mai mult de un an, iar asta si felul lui de a fi, ma fac sa cred ( si sa sper) ca nu va fi doar ceva temportar.

Clujul ii cea mai buna destinatie de evadare. Dar in momentul cand ai pentru ce ramane...? Cum mai pleci....?

Adevarul ii ca pana si eu, la fel ca orice femeie, isi doreste un motiv ca sa ramana.

Pe cineva care sa ii dea mesaj de "noapte buna" si "buna dimineata"

Cineva care o sa tina de mana....

Cineva care sa fie sigura ca si dimineata urmatoare, va fi tot acolo.

DEsi imi este greu sa recunosc, adevarul ii ca vroiam doar pe cine pe care sa il iubesc.

back to basics. still a bitch.

2011-10-21T14:54:00.000-07:00

”Daca n-as avea sentimente as putea deveni cea mai inteligenta femeie de pe pamant”
Incest, Anais Nin

Imi este greu sa traiesc in orasul asta. Starea mi se schimba de pe un moment in altul. L-am revazut ieri, iar din cauza depresiilor am fost slaba azi. Mi-am permis sa ii scriu iar.
Caderile vin ca reactie la falsitatea in care ma oblig sa traiesc de la un timp. Sa pozez in prietena ideala, iubita perfecta, fiica cuminte si studioasa, femeia cu o igiena morala adaptata societatii.
Cu fiecare moment ma sufoc tot mai mult.
Ma oblig sa am incrdere in "mine", dar eu nu cred nimic din ceea ce nume"eu" acum.

Nu stiu de ce dar am iubit mai mult noaptea decat ziua. Noapte cu secretele ei, iubiri care se termina la rasarit. Cu decizii bune sau proaste.
M-am iubit pe mine mai mult decat pe oricine. Orice principiu, orice lege, scrisa sau nescrisa, si in orice caz, mai mult decat m-ai iubit tu.

Sibiul ma sufoca. Ceea ce am incercat sa imi impun dea lungul unui an, nu sunt visele mele, sunt vise impuse de societate, care nu imi apartin.

Refuz sa ma mai complac la mediocritarea de aici. Trebuie sa plec. Trebuie sa evadez. Nu ma mai pot intoarce... nu ii locul meu. Trebuie sa uit. Trebuie sa imi revin....
Nu pot fi asa cum vreti voi toti. Pur si simplu nu pot. Am nevoie de aer. De libertate. De indiferenta. De dragoste. Iubire. Sex. Noapte.

Timpul te poate face sa uiti. Timplul te ajuta sa te vindeci. Timpul iti ofera inca o sansa. Timpul te poate ajuta sa mergi mai departe...
Dar vezi iubitul... Timpul nu iti poate sa iti dea ceea ce a fost... Ceea ce ai pierdut.

Iar o luam de la inceput

2011-10-21T02:01:00.000-07:00

Aseara a fost ca un deja vu. Cum ii posibil, ca in momentul cand vrei in sfarsit sa iti refaci viata, in nici o jumatate de ora sa apara in fata ta, cele mai importante persoane din trecutul tau?

Cum ii posibil ca "prezentul tau" sa fie bff cu "trecutii"?

Imi este imposibil sa realizez cum poti lasa o persoana atat de usor sa plece!

Cum de pe o zi pe alta, din "te iubesc", ajungi la "te urasca"!

Cum la primul hop, renunti si pleci!!!

Tocmai pentru asta, nu inteleg rostul mesajelor de aseara, si te rog sa incetezi.

Niciodata nu o sa te iert pentru ca m-ai lasat sa pleci....

Asa ca te rog, dispari dracu de aici si lasa-ma sa traiesc.

Si stau si imi amintesc.... Cum vorbeau toti 4:| Cum 4 barbati, care nu au nimic in comun, se intelegeau atat de bine... avand in vedere ca toti provin si fac parte din medii diferite.

Dar staiii.. Au un lucru in comun, pe MINE! ( exceptand faptul ca sunt barbati )

Sunt satula. Sa fiu dulce si draguta in orice situatie. Intelegatoare. "iubitoare"....

Nu imi mai pasa. Ieri, mi sa umplut paharul. Vreau inapoi in Cluj!

Asta nu-i visul pe care l-am avut
In care tu ma pupi si ma iubi iubi mult

Es dificil

2011-10-20T01:53:00.000-07:00

Racita, obosita , stresata, astept cu bagajele in fata caminului, sa ajunga masina si sa plec acasa.

Ma doare tot corpul. Capul imediat imi plezneste. Ma simt slabita si ametita... De mult nu am mai fost in asa hal de racita.

Ma simt prea rau ca sa raman in Cluj. Am nevoie de o pauza, de 3 zile de dormit in patul meu.

Inca un motiv pentru care ma intorc, ii ca mai sunt unele lucruri neterminate aici... Si nu imi place situatia asta de incertitudine.

Sti cum ii.. ?

Ori ma vrei ori ma lasi in pace!

Si chiar sper ca dupa weekendul asta sa am un raspuns cert.....

I....

2011-10-09T12:16:00.000-07:00

Cea mai rea senzatie o am, dimineata cand ma trezesc, dupa o noapte nebuna si superba. Atunci, in timp ce beau cafeaua, in mintea mea se fac loc intrebarilor de genu :

Oare mai suna si azi?
Oare a fost doar ceva de o seara si gata...?
Oare iar se joaca cu mintea mea?

Oare, oare si iar oare....

Din nou, sunt acasa, in Cluj. Nu mai simt ca Sibiul ii echivalentul casei, pentru ca nu mai e nimic si nimeni acolo perntru mine.
Dar as vrea sa fie.

As vrea, sa nu ma trezesc dimineata la realitate si ca visul de aseara sa continuie nestingherit inca mult timp de acum incolo.

Imi este frica sa ma indragostesc din nou.

boys boys boys

2011-10-08T06:40:00.000-07:00

Superb... Cluj niciunul...

Sibiu...prea greu de decis .....

Oricum... e ciudat cum apare El asa din senin, cand ma astept mai putin, cu un telefon gata sa imi dea lumea din nou peste cap, la fel cum a facut in ultimele 3 saptamani.

Todavia te recuerdo... I yo recuerdo la perioda de tu y yo..... y lo que habia entre nosotros.

Acasa..

2011-10-07T05:35:00.000-07:00

Ura si iertare

Ura si iertarea sunt unele dintre cele mai puternice sentimente, alaturi de iubire, indiferenta etc care ne pot incarca pozitiv sau negativ, de-a lungul vietii.
Pe masura ce crestem, ajungem sa descoprim ca pana si persoana care nu trebuia sa ne dezamageasca vreodata, probabil o va face. Din aceste lucruri, se dzevolta negarea in prima faza, iar a doua ii cea de ura. Ura ii un sentiment care ne pune greu la incercare si face si cel mai bland om, capabil de orice. Ura este produsul unei vieti neimplinite si ii de multe ori creata din somnul nostru si mai ales din sanatatea noastra mintala. Ea este nebunia inimii, unul din putinele sentimente care nu calculeaza, nu cugeta niciodata si refuza sa vorbeasca limba ratiunii. Ura ii dureoasa, iar cu fiecare clipa ce trece, mananca tot mai mult din interiorul nostru, pana ne lasa complet goi. Razbunarea, ii facuta din ura, dar un lucru mai pretios ii iertarea.

Iertarea este un sentiment nobil, curat, de care nu multa lume este in stare. Dar desi iertam, un lucru ar trebui mereu tinut minte… Atunci cand ierti, ii oferi celuilalt inca o data ocazia de a-ti gresi. Numai cei curajosi stiu sa ierte. Oamenii pot fi mai iertatori decat iti poti imagina. Dar mai intai trebuie sa te ierti pe tine insuti.Trebuie sa te eliberezi de ceea ce te amaraste si sa mergi mai departe. Cel mai bine ar fi, daca in timp ce iertam, am putea sa si uitam. Sa stergem orice urma de durere cu aceeasi usurinta cu care stergem un geam, sau praful de pe noptiera.

In final, a ura ii un lucru usor, indiferent cat te macina pe dinauntru, dar a ierta este divin si extraordinar de greu. Oricine este capabil de ura, dar de iertare foarte putini.

Inchei acest eseu cu un citat, care sa conculzioneze tot ce am incercat sa exprim in randurile de mai sus.

Îi iertam adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertam niciodata pe cei plictisiti de noi. François de la Rochefoucauld

Nu stiu daca in eseurile pentru scoala ar trebui sa scriem la propriu, ce ne macina, dar eu asta am facut in cel de mai sus.

In sfarsit sunt acasa. Sunt obosita atat fizic cat si psihic. Lasand la o parte mentalitatea deschisa, indiferenta si cele 1000 de bari si 500 de cluburi, Clujul este un oras alert. Nimeni nu sta pe loc. Toti se grabesc, cu capul in pamant spre trebuirile si viata lor. Nu sunt obijnuita cu o asemenea rapiditate. Simt intr-un fel, ca au uitat sa traiasca. Niciunul de pe strada, nu ridica ochii sa vada in ce oras minunat traiesc. Intr-o saptamana intreaga, nu am avut o ora, in care sa imi permit sa stau si sa lenevesc prin asternuturi.

Stiu ca in timp ma voi obijnui. In timp, totul se va schimba si poi putea avea puterea de a uita tot... Pentru ca de iertare nu am. Recunosc, cand ma gandesc la ei, imi fuge gandul cum le-ar sta intr-un sicriu. Nu mai pot ierta. Nu mai stiu cum, si nu mai am asemenea putere.

Si din nou, sunt in locul de unde a pornit totul.... Prefer sa am ocupatie si sa fiu rupta de oboseala, decat in Sibiu, orasul in care momentan, imi este imposibil sa zambesc........

Cluj/sibiu

2011-10-03T11:06:00.000-07:00

Are rost sa spun ca nici 24 de ore, am mers cu autobuzul, am facut autostopul, am fost invitata la o "bere", am mituit pe cineva si m-am indragostit la fiecare 20 de metri?
Clujul ii diferit de Sibiu, lucrurile care erau importante la noi, aici sunt nimicuri. Pe nimeni nu impresioneaza cum te imbraci, cine is ai tai sau cu cine te culci. Ii o mentalitate mult mai deschisa, una de care aveam nevoie....

Nu spun ca mi-am revenit pe deplin.... mai este mult timp pana sa fiu cu adevarat ok. Sibiul ii inca prezent in viata mea, la fel si oamenii din el... Dar in timp.. voi putea sa ma detasez de tot. Trebuie doar sa am rabdare.

Clujul imi face bine.... nu ii nici un loc sau lucru care sa imi aminteasca de x, y etc.

Si mai are rost sa zic de Hasdeu?? Ma simt ca in Costinesti :)) Plin de oameni frumosi si tineri... In 15 camine... in jur de 3.000 de oameni... E nebunie :">

cluj

2011-09-30T23:58:00.000-07:00

Dulapul ii gol, baia la fel. In fata usii, ma asteapta valizele. Stau, le privesc si nu imi pot inabusi un gand .... " oare bagajele de amintiri nu le pot lasa acasa....?"

Fiecare nou inceput isi are startul in sfarsitul cuiva. Las in urma o inima franta. O prietenie deceptionanta. Etichetele.

Plec sa incep o noua viata unde ma pot reinventa, unde pot fi cine vreau eu sa fiu.

Sunt cuprinsa de un sentiment de panica si stiu ca nu va fi usor... Dar pana la urma de asta plec. Fiecare oportunitate vine cand ai mai mare nevoie de ea si stiu ca daca nu plec, nu voi putea sa ma vindec.

Recunosc, nu sunt impacata, nu plec linistita. am nevoie de raspunsuri pe care el a refuzat sa mi le dea.... Dar in final... timpul le vindeca pe toate.

Bye Bye Sibiu......

Nu imi da drumul

2011-09-29T11:32:00.000-07:00

Nu tin minte ultima oara cand am plans. Ultimul moment in care nu m-am putut abtine si am izbucnit.... Aveam nevoie sa plang, sa ma descarc.

Nu stiu motivul pentru care am reactionat asa. Ea... ca dupa atatia ani sa realizez ca numai prietena nu mi-a fost, El.... Ca ceva atat de dragut s-a sfarsit brutal si oribil..... L.... pt tot ce a insemnat sau Eu... pentru ca din nou mi-am permis sa fiu vulnerabila.

Cred ca putin din fiecare.

M-a acaparat un sentiment de panica. Simteam ca imi era greu sa respir, ca ma inec si sunt la capatul puterilor. Eram in cadere libera.

M-am urat in taxi. Dupa 15 minute am ajuns la el.

In momentul cand m-a imbratisat , am reusit sa iau o gura mare de aer.

"Sa nu imi dai drumul niciodata... nu ma mai lasa sa plec..."

"nu iti dau... linistestete...."

Hold me in your arms

2011-09-29T07:55:00.000-07:00

Maine ii ultima seara in Sibiu, inainte sa ma mut de tot in Cluj. Nu vreau sa ies in oras. Nu vreau sa vad o multime de persoane. Vreau doar sa ma plimb incet, de mana cu el prin Sibiu. Sa mergem intr-o cafenea mica, intima, cu sunete de jazz si miros de scortisoara.

Sa simt ca orice s-ar intampla, el nu imi va da drumul la mana. Sa ma tina in brate, cum o facea de obicei si sa imi sopteasca incet la ureche ... "ai sa vezi... totul va fi bine..."

Desi inafara de ai mei, Di, 2 prietene mai recente si A.C., nu am cui sa duc dorul, dar fara ei, va fi greu. Macar pe T o iau cu mine.....

Stiu ca asta nu ii sfarsitul nostru, al prieteniei/ relatie sau ce avem noi... pentru ca suntem ceva de genul mai mult decat prieteni, mai putin decat iubiti. Imi e greu sa definesc relatia noastra, dar tot ce stiu, e ca indiferent de situatie, el era inca acolo, asa cum am fost si eu pentru el...

Singurul care inca ii, desi nu ii... de un an jumate, tot ce facem, ii sa ne intoarcem unul la celalalt.

Si cand spun ca il iubesc, chiar il iubesc, in toate felurile posibile.

Esti ultima persoana cu care vreau sa adorm la telefon. Primul care ma trezeste. Singurul la care mereu ma voi intoarce, stiind ca inca ii acolo si nu ii alta persoana decat tine, cu care mi-as petrece ultima seara aici....

El.. Ei?

2011-09-29T04:19:00.000-07:00

Unii vin, altii pleaca. Tot ce trebuie sa facem, ii sa realizam care sunt oamenii care merita pastrati cu adevarat in viata, si cei care doar trec ca printr-o gara pustie.

Nu stiu dupa cat timp merita cineva sa iti deschzi sufletul in fata lui si sa il lasi sa intre. Uneori si dupa ani si ani, realizezi ce gresala mare a fost.

Cred ca inevitabil toti ajung sa te raneasca. Ii doar o chestiune de timp.

Din fiecare lucru, ramai cu ceva, care ajunge sa te marcheze pe viata. O invatatura. O lectie de viata, care, depinde doar de tine daca te afecteaza intr-un mod negativ sau pozitiv.

Nu regret nimic, pentru ca daca nu existau toate amintirile si dezamagirile, nu eram cine sunt azi. Nu ma puteam forma ca persoana si sunt multumita de ceea ce sunt astazi. Am crescut mult in ultimul timp si am ajuns sa creez un echilibru intre cine am fost, cine sunt si cine vreau sa fiu.

La afarsitul cartii... Din atatea persoane importante, raman cu prea putine, dar reale si sunt fericita si recunoscatoare pentru ele.... Pentru El.... Ca mereu a fost acolo, indiferent de situatie. Tot timpul a stiut ce sa zica si ce sa faca.....

Sooo pls.....

Hold me in your arms....'Cause I'm falling..

Hold me in your arms.....

While we're sleeping ♥

:)

2011-09-25T07:41:00.001-07:00

2011-09-24T18:43:00.000-07:00

Nici unul nu merita nervi, crize, scene. imi revin eu <3

Incredibil

2011-09-23T13:22:00.000-07:00

Sunt incredibila. Sunt un fenomen si o teroare de fata.

Sa recapitulam ce am facut in decurs de o saptamana.

Pe vremea asta acum 7, eram la et 10 al unui hotel de 5 stele din Arad, plangandu-mi de mila ca F broked my heart.

6 zile : Ma plimbam cu trasura prin Vienna, gandindu-ma ce viata minunata am.

5 zile: Ma apuca dorul de F. Ajung in Romania, vorbesc cu el, si nimic. Dupa nici o ora ma intorceam de la L. Iar ma apuca obsesiile cu L.

4 zile: Ma hotarasc sa imi vad de viata si petrec o zi intreaga cu ftl. Nu mai am chef de mancare. Seara, intalnire nereusita.

3 zile: Dupa o zi cu ftl, seara 2 intalniri. Simt ca ma indragostesc de amandoi. F. deja era o amintire.

2 zile: Fete, si seara intalnire cu nr 2 din seara precedenta. Deja ma vedeam si maritata cu el.

1 zi : Uhh indragostita pana peste cap. Seara petrecuta cu nr 2. Noaptea club, cearta cu L, cearta cu nr 2, poker pe dezbracate.

Azi... F pa. L pa. nr 1 pa. Nr 2 nu suna, deci ......

Are rost sa spun ca in 5 zile am slabit 4 kg? Nervi, stres, activitate prea intensa.

Cum ii posibil ca in 7 zile sa te indragostesti de 3 ori, sa te intorci la 2 ex, si sa treci peste o despartire "dureroasa"?

Cat de schimbatoare pot fiiiii

Deja...?

2011-09-23T10:50:00.000-07:00

Parca au trcut luni bune, nu cateva zile de la faza cu Flavius.

Ma asteptam ca atunci cand il vad, sa imi stea inima, sa tremur, sa ma inrosesc etc, dar nimic. Am trecut pe langa el cu aceeasi usurinta cu care trec pe langa un on oarecare pe strada.

Cred ca numai eu sunt in stare in nici 3 zile sa uit pe cineva si sa ma indragostesc de altu', dar parca vad ca pana plec in cj imi trece si de el... la cum evolueaza lucrurile.

Nu ma pot abtine atunci cand ma uit la el sa nu ma gandesc, ca macar pentru inca o saptamana, as vrea sa fie al meu.

Fetele mele dulci

2011-09-22T11:06:00.000-07:00

Din pacate, ultimele postari au fost sterse, la fel si blogul.

Autorii? 2 curve proaste, aka monstruletul insipid si burta in cascada.

Si acum sa vorbim de prietenele mele scumpe <3

Ele sunt cele doua care bat cluburile din sibiu in lung si lat. Cele doua care se dau mari mironosite, dar din pacate, daca ajungi sa le cunosti, iti dai seama ce fel de persoane sunt.

Monstruletul insipid, saracuta, este in umbra burtii cascada mereu. un asfel de fenomen de fata, incat numai beat ai fute-o, poate nici asa. Genul aceela de persoana care ii fericita cand prinde prin liquid cate un unu mort de beat, atat de inconstient, incat nu stie cine ii uratania din fata lui. Normal, dupa cateva pahare la bord, e acceptabila. Macar atat. Trist e cand se trezesc de dimineata si vad cu cine au avut o legatura.

O scarbosenie si o pocitanie de fata cum rar mai vezi.

Si acum, buna mea prietena , Cascada. Porecla nu este data de mine, ci de un amic de-al meu care a spus o data "omfg, ai vazut cum ii sta burta una peste alta? zici ca ii cascada Niagara!! "

Pana acum, in jjur de 50 de persoane se refera la ea "A. Cascada"

Ea este genul foarte mandra, orgoliasa si care crede ca are o frumusete iesita din comun. Recunosc, singurul lucru atragator la ea, sunt ochii. Daca ar sta in fata ta dezbracata, ai observa: burta imensa, sanii plini de vergeturi si lasati pana la bufic, fundul, plat si lasat ca la babe + tot corpul acaparat de celulita si vergeturi. Nici la fatza nu ii cine stie ce. O frunte cat 2 palme(noroc cu bretonul) si o fatza alugita ca la cal.

Se da fata mare si cuminte, dar cati o avut la bord numai ea stie. Are rost sa mai zic ca daca nu ii platesti consumatia in oras, nici nu o mai vezi? E greu. E criza. Nu toti au bani....

Simt vestimentar, si ala din parti :(

Dar prietenele mele, atat de copile si idioate, merg pe strada cu fruntea sus. Se cred frumoase, adorate. Figuri si impresii.... pfff.

Daca macar aveai nivelul meu social, te intelegeam. Daca erai frumoasa sau desteapta, te intelegeam, dar asa esti doar o curva proasta care nu stie ce ii respectul reciproc.

Nu ma provoca, iti pot face viata un calvar, te pot desfinta. Tot ce am facut eu, stie toata lumea inclusiv ai mei, dar la tine... numai eu. Oare cum ar fi sa afle tot orasul si ai tai? <3

Si spre deosebire de tine, eu m-am schimbat. Nu ma mai cunosti, dar credema, nu vrei sa te pui cu mine :)

of ....

2011-09-18T12:38:00.000-07:00

Nu stiu ce ii mai rau: sa fi ranit, sau sa nu iubesti deloc?

Dupa ce intr-o ora am stricat cateva sute de euro bune, ma intorceam din mall din viena cu cate 5,6 pungi in fiecare mana.

Fericita?

Nu.

Incredibil, nici macar cumparaturile nu ma satisfac. Am dat de dracu.

Din nou, mintea imi zboara la el. Sti sentimentul ala cand te gandesti la cineva, si simti ca ai primit un pumn in inima? Na, mai nou doare si fizic, nu numai sufleteste. Si asta simteam, la fiecare 5 min cand ma gandeam la el. La fiecare melodie de dragoste. La fiecare barbat pe care il vedeam si mi se parea ca ii el (lucru care ii absurd, eu fiind in austria si mai ales ca la fiecare 5 minute mi se parea ca il vad)

Normal, ca primul lucru p care l-am facut cand m-am intors, a fost sa ma intalnesc cu el . Cat timp am fost langa el, I-am explicat tot. I-am zis tot tot ce am facut cat timp am fost impreuna. I-am zis ca am iesit cu Radu la suc(de plictiseala), ca atunci cand ne-am certat m-am intalnit cu A.C. pentru ca nu stiam ce sa fac.. ca aveam nevoie de o parere.. si ca vizita la L. de duminica am facut-o cu adevarat pentru ca eram ranita.. ma simteam singura.. si chiar aveam nevoie de cineva caruia sa ii zic ce am si care sa ma imbratiseze si sa imi spuna "TOTUL VA FI BINE"

Atat. Nu l-am inselat pana acum, desi in acest moment, mi-as fi dorit sa fi facut.

Desi am incercat sa ma controlez si sa imi repet in minte ca apartine trecutului, in adancul sufletul meu, vroiam sa ne impacam.

My heart: Nu ma interesa. Sa faca ce vrea. Sa mai umble cu inca 15 pe langa mine, cat timp ar mai fi facut parte din viata mea. Tot ce vreau.. ii sa fie langa mine. Sa stau aiurea pe o banca in parc uitandu-ma la el, si sa ma gandesc ce norocoasa sunt...

My mind: Din nou, iti bati joc de tine. Nu tu ti-ai promis, cand l-ai uitat pe L, ca s-a terminat ca dramele si cacaturile? Ca nu te vei mai indragosti? Ca te vei axa pe viitorul tau? Bucura-te de ceea ce ai. bucura-te de faptul ca ai atata lume care te susine, si fianciar si psihic. Cate sunt ca tine? Cate locuriesc, intr-un loc ca al tau? Cate pleaca in tari straine, doar sa mearga la cumparatiuri? Cate au si uitat cum arata un hotel de 4 stele, pentru ca in ultimii ani au stat doar la dinalea cu 5?

My mind: Si sunt recunoscatoare pentru faptul ca am primit educatia pe care am primit-o. Pentru nivelul ridicat de trai. Pentru parintii mei, care ar face orice pentru mine, iar asta ii motivul pentru care nu vreau sa ii mai dezamagesc vreodata...

My heart: Dar in minutul asta, as lasa orice buget ridicat pentru pantofi, orice vacanta de ski in Alpi, orice "in 4 ore avem avion spre Turcia" sau "peste o sap plecam la Vienna pt cumparaturi" pentru el.... Doar sa mai faca un timp parte din viata mea...

My mind: Iar acum sa ne trezim la realitate si sa terminam cu jelitu'. Meriti mai mult, iar in scurt timp pleci, si iti revii. Ai trecut peste atatea, inca o dezamagire amoroasa ii ca nimic.

My heart: Dar asta nu inseamna ca nu doare....

And I really loved him...

2011-09-15T02:38:00.000-07:00

Can't you hear my call?
Are you coming to get me now?
I've been waiting for,
You to come rescue me.......

Ii ciudat cum ajung lucrurile sa se aranjeze si cum dintr-o clipa in alta se pot schimba atatea. Acum 3 zile daca ma intreba cineva, cel mai mare cosmar al meu era sa plec in cluj. Acum.. tot ce imi doresc ii sa vina ziua de 30 cat mai repede.

In 2 ore plec in vienna. Nu mi-am facut inca bagajele. In cele mai grele momente, apare cate un Exit mare. Exitul meu de acum ii vienna si shopping. De cateva zile incerc sa ma conving ca pot fi ca inainte. Ca o pereche de pantofi fabulosi pot rezolva golul din sufletul meu, acum lasat de Flavius. Adevarul ii ca il iubesc. Ca ma doare de mor. Ca as da orice pentru inca o zi, in care sa ma tina in brate si doar sa il privesc.. postarile anterioare sunt lucruri scrise la nervi. Asa ma descarc, iar uneori crd ca singura solutie ii sa ma mint singura, sa imi bag in cap ca sunt ok, pana ajung cu adevarat sa o cred.

Se spune ca in urma unui divort, ajungi cu adevarat sa iti cunosti sotul. E valabil si in cazul despartirilor, cand pana si cel mai dulce si minunat baiat de pe pamant se transforma in asshole number 1.

Nu stiu ce ma doare mai tare. Faptul ca nu mai sunt cu el, sau cum s-au terminat lucrurile. In sufletul meu, speram sa avem o despartire usoara. Sa plec in cluj. Sa ma intorc in fiecare saptamana, iar incet, in timp, sa se piarda sentimentele pentru amandoi. Sa ne trezim intr-o zi ca nu a mai ramas nimic, decat o relatie de amicitie.

Cand ajungi sa iubesti pe cineva, nu te poti abtine sa nu iti faci planuri. Speram sa prindem craciunul impreuna. Deja ma gandeam ca i-as putea lua. Stiu e infantil, dar nu te poti abtine... Speram sa prindem ziua indragostitilor. Speram sa treaca anul asta, iar in toamna anului viitor, sa vina cu mine in cluj... Deja imi puteam imagina o eternitate cu el, pentru ca mi-as fi putut petrece tot restul vietii iubindu-l.

Nu pot minti. Nu pot spune, ca din cand in cand, gandul nu imi zboara la L. Dar el ii o amintire.. Un gustu dulce acrisor.

Tot ce vreau ii sa trec peste. Nu stiu cat timp imi va lua, dar sper sa fie curand.

Poate imi va face bine sa ma detasez de tot cateva zile.

Flavius si ei

2011-09-14T02:13:00.000-07:00

Ascunsa in asternuturi, totul parea atat de ireal... parca cearta cu flavius si L erau atat de departe...

Dar a trebuit sa ma ridic. Amintirea zilei de ieri m-a lovit crunt impreuna cu aerul rece al diminetii.

Am realizat ca inafara de o mare iubirea, L a fost si un fel de scut de aparare. Imi place sentimentul de familiar. Cand ajungi sa cunosti pe cineva atat de bine. Cand stie ce sa faca, ce sa zica. Imi lipsesc zilele in care stateam cu Radu aiurea si ne uitam in pijamale la televizor. Serile cu A.C. in care stateam 3,4 ore de povesti si nu ne saturam. Zilele in care de dimineata pana seara ma certam incontinuu cu L, pentru ca altceva nu am stiu sa facem. Nu stiam si nu vroiam nici unul sa ne recunoastem invinsi, indragostiti.

In ultimul an cred ca am preferat sa raman alaturi de L, din cauza fricii, unei alte dezamagiri. Asa ca preferam sa ma sting incet in fiecare zi din cauza lui, decat sa ii permit altuia sa faca asta.

Si atat de mult urasc inceputurile de relatie.. Cand trebuie sa te chinui sa ajungi sa cunosti persoana de langa tine, cand nu sti exact ce sa ii zici, pentru ca nu ii sti reactile, iar cea mai grea parte ii sa ii permiti un loc in suflet, fara sa sti daca ti-l va rupe in doua.

Nu pot spune ca ceea ce a fost cu Flavius a fost iubire. Era mai mult ideea relatiei ideale. Imi doream cu ardoare o relatie normala.o relatie in care sa nu mint. sa nu insel. Sa ma port cu cel de langa mine cat de bine pot.

Faptul ca i-am ascuns cateva lucruri, nu se pot pune ca minciuna. Mereu m-am chinuit sa il ascult, sa il inteleg, sa ma pun in locul lui. Am incercat sa ii zic ca il iubesc si in momentele cand il iubeam mai putin. Vroiam sa fiu acolo pentru el. Sa stie, ca mereu, orice s-ar intampla, eu is acolo pentru el. Asta ii si motivul pentru care as fi fost in stare sa mentin o relatie la distanta. Sa incerc sa ma intorc inapoi in fiecare saptamana pentru el. Nu ma interesa daca m-ar fi inselat. Bravo baiete daca ai facut-o, cat timp eu nu am stiu.

Am vrut ca macar o data sa fiu prototiplu prietenei ideale iar asta, ca un fel de iertare pentru toate relatiile mele anterioare. A fost o relatie bazata pe respect si prietenie, cel putin din partea mea. A fost o iubire mai mult mintala, impusa de mine, decat venita din inima.

Imi pare rau ca s-a sfarsit asa. Ieri tot ce vroiam, era o jumatate de ora in care sa vorbim. Sa ne purtam normal, sa fim prieteni. nici o relatie nu merita sa se termine urat, cel putin din respectul timpului petrecut impreuna.

Acum pot pleca cu sufletul impacat. Am facut, tot ce am putut.

L ii singurul care in momentul asta inca conteaza, si mereu va conta.

Sunt fericita ca macar am putut sa imi iau la revedere de la el...

Refuz!

2011-09-13T12:56:00.000-07:00

Refuz sa ma indragostesc pana peste cap.

Refuz sa plang dupa o Pl.

Refuz sa sufar dupa o pl.

Pur si simplu refuz.

Nu vreau. Stiu ca merit mai mult.

Am stat astazi, si m-am gandit cum ar fi baiatul ideal pentru mine... Nu imi trebuie unul foarte frumos. Sa aiba o situatie financiara apropiata de a mea. Sa stie sa vorbeasca. Sa aiba un simt vestimentar foarte dezvoltat si un dulap plin (Rar baieti care stiu intradevar sa se imbrace) si cel mai important, sa fie mai destept ca mine. Sa ma domine atat intelectual, cat si social, financiar si fizic. Sa fie genul hotarat. Matur, care sa gandeasca si sa puna lucrurile bine in balanta. Sa nu vorbeasca necugetat. Sa stie ce sa imi faca cand sunt suparata. Sa fie mai rece... indiferent ca ma iubeste ca un nebun. sa fie genul care in 2 min sa ma poata faca sa imi smulg parul din cap, iar in urmatoarele 2 sa fiu in fata lui, implorand iertare.

Iar avand in vedere descrierea de mai sus, crd ca o sa mor singura. Nu exista...

F. s-a dovedit a fi un idiot. Un copil imatur, care nici macar nu poate purta o conversatie normala. Dupa cate s-au intamplat in ultimele zile, nici macar nu ma mai simt vinovata ca duminica iar eram in camera lui L.

Ma bucur ca nu m-am indragostit de el pana peste cap. Am lucruri mai importante de facut decat sa cresc copii...

Mereu ma intorc la L. In felul lui ciudat si neinteles, intotdeauna a fost pentru mine....

Adio iubirea mea...

2011-09-11T15:15:00.000-07:00

Acum imi dau seama ca motivul pentru care nu am putut scrie aici si am inchis blogul, ii el. Intregul blog ii pentru el... si despre el. Ii a lui. Asa cum am fost eu atata timp.

Azi mi-am luat adio de la el.

Fara zilele pe care le voi petrece in vienna, mai am 8 in sibiu, si apoi ma mut in cluj. Faptul ca plec ii ceva definitoriu in sufletul meu. ii un inceput nou. doar viitor, fara trecut. de cand cu despartirea de flavius, nu simt ca mai e ceva care sa ma faca sa imi doresc sa ma intorc.

Si se uita la mine...

"ne mai vedem..cand vi in weekend, in vacante.."

"mai mult decat o data p luna nu ma intorc.."

"ahaa.."

Stiu ca tu nu vezi asta ca peceva permanent, dar pentru mine asta ii. Am nevoie de asta.

In timp ce stateam in bratele lui, o lagrima mi se prelingea pe obraz. Nu credeam ca va veni ziua asta... in care sa il vad pentru ultima data.

Iti multumesc Luci. Lasand la o parte toate noptiile in care am adormit plangand, iti multumesc ca existi si ca ai facut parte din viata mea.

Tu m-ai schimbat. M-ai facut sa realizez in primul rand cine sunt si cine vreau sa fiu. M-ai facut sa constientizez amunite lucruri, sa ma gandesc la viitor. Sa lupt pt ceea ce imi doresc. Sa am asteptari. Sa devin o persoana mai buna.

Mereu vei insemna ceva special pentru mine. Tu ai fost cel care m-a ajutat sa trec pragul de la copil, la adult.

Si mereu te voi iubi.

La revedere marea mea iubire....

Mici certuri

2011-08-17T12:52:00.000-07:00

Nu stiu. Nu stiu nimic.Si ma simt vulnerabila, prea sensibila.

Is fericita cu tine iar asta ii motivul pentru care, sincer mor de frica.

Ca intr-o zi ma voi trezi si nu vei fi aici.

Da, nu mi tot una cand iesi in oras. ma simt rau. Is nelinista, nu am somn. Chit ca adorm, dar de 5 ori ma trezesc sa vad daca ai dat vreun semn sau nu. Si cand va la cat aj acasa, mi se face si mai rau.

Si nu inteleg! De ce dracu ma intrebi daca poti sa iesi in oras, cand tu oricum te duci! Si nici macar nu imi mai zi! Dute, fa ce vrei, cu cine vrei, cat timp eu crd ca tu deja dormi si esti in pat....

Iar fra iti zic ca mi drag de tine... si de multe ori o zic inconstient...m-am obijnuit, plm... nu inteleg de ce faci atata caz de asta....

Si is nesigura! Ca ma uit in oglinda, si ma ganadesc ce dracu poti vedea la mine... ma crezi ca is zile in care efectiv facv greva foamei? Si dupa 2,3 zile de cafea si tigari, ATAT numai, 200 de grame in minus...? Crezi ca nu as slabi in pula mea?? Am un metabolism futut! Asta e !

Dar in momentele in care iti zic ca is grasa.. nu ma lua de burta sau sa fi de acor cu ce zic... Ca ma faci sa ma simt si mai nesigura... Si mai urata... Si mai grasa...

Is zile ca asta in care simt ca nu te merit. Ca esti prea bun pentru mine. Ca is prea urata si grasa pentru tine.... Oricum de 10 ori pe zi ma intreb cum de esti cu mine... nu ma mai fa sa ma simt si mai nesigura....

Si nu ma mai compara in pula mea cu cretiona aia! o urasc! Si sti de ce o urasc...?. Ca mi se pare ca ii mai draguta ca mine...

Si ca mi frica ca te vei trezi intr-o zi si te intorci la ea.....

Te rog nu imi mai controla telefonul. Ma faci sa simt ca nu ai incredere in mine... Iar motive nu ti-am dat deloc. Din contra... Caat de linistita am fost de cand is cu tine.. nu am fost niciodata.

Si te iubesc enorm.... Dar niciodat, NICIODATA nu ma mai lasa sa plec.....

Hurting thoughts

2011-08-07T10:29:00.001-07:00

In nici 12 ore sunt in gara, cu F. Mini vacantion gen plimbat, somn... relax.

Inca nu mi-am facut bagajul... Ma simt ciudat. Nu mai sunt asa entuziesmata. In capul meu circula tot felul de intrebari, care in aceasta ora nu isi au rostul.

"de ce in locul lui F nu ar putea sa fie L?"

"De ce nu ma iubeste..?"

"oare se gandeste la mine?"

"oare regreta...?"

"oare ma vrea inapoi... macar putin..?"

De ce nu ma pot bucura de ceea ce am? De ce inca alerg dupa un vis aiurea de iubire care stiu ca nu se va termina bine, indiferent ca in sufletul meu inca sper ca se va intoarce..?

De ce nu il pot iubi pe F.. Care ii tot ce mi-as dori vreodata?

Si de ce L nu vrea sa imi dea cerceii pe care i-am lasat la el inapoi? Ce ii drept.. nu i-am uitat... I-am lasat intr-un moment de confuzie, in speranta ca ma voi intoarce dupa ei...

Am nevoie de cercei. Daca nu ii iau nu simt ca s-a terminat.

IMI VREAU CERCEII !!!!!

Imi vreau sufletul inapoi....

De ce refuzi sa mi dai...?

Pentru ca tu chiar nu vrei sa ma vezi, sau pentru ca sti ca daca ii iau, asta va fi un fel de adio de la noi...?

Mail

2011-08-02T12:18:00.000-07:00

Azi cand m-am trezit, pentru prima data, m-am simtit libera. Libera sa traiesc, libera sa iubesc.

Pe scurt, ignore mess, block pe fb.

Prima zi cand simt ca nu ma mai leaga nimic de el.

Linistita, ies pe terasa, imi aprind tigara, cafeaua langa mine, leptopul in brate.

1 new mail.

Superb. Acum ma "hartuieste" pe mail.

mersi pt ignore:* ti-ai facut curaj sa imi dai in sfarsit..vezi tu daca merit sa ma scoti de acolo sau nu:*=)) "love u"

Como me haces falta

2011-07-30T11:56:00.000-07:00

Why.... Did I have to fall in love with you?

Imediat ii un an si abia acum am realizat ceva. Un an intreg, ne-am jucat dfe-a soarecele si pisica. Un an intreg mi-ai repetat ca tu pleci, si nu m-ai lasat sa pot trai si eu..

De obicei gandesc pe termen lung, dar cu tine nu asta vroiam. Pentru prima data, vroiam sa traiesc prezentul. Sa stiu, ca maine vei fi totusi aici. Nu mai conta ce va fi peste o luna, doua.

I blame you for this. Nu m-ai putut lasa.. sa traiesc in prezent. Sa ma bucur de fiecare moment. Tot timpul, imi reaminteai, ca vei pleca.

De ce..?

Un an de stat degeaba. Un an in care puteam sa facem mult. Ne putem desparti si impaca de 1000 de ori.

Inca ma gandesc la tine. Inca imi lipsesti, si nu stiu cat timp imi va lua sa fiu din nou ok, pentru ca tu ai insemnat totul...

Stiu ca ar fi mai bine sa continui relatia cu F, sa te las pe tine in trecut, dar adevarul ii ca inca sper.

Sper ca va veni ziua aia in care imi vei spune "iarta-ma pentru tot ce am facut".

Te vreau inapoi, dar nu te mai pot primi degeaba. As vrea sa pot, dar nu mai sunt in stare sa tot iert la nesfarsit lucrurile pe care tu nici macar nu le regreti.

Vad ca incerci, dar am nevoie de pasi mai mari. Nu ii de ajuns ca ma cauti zilnic. Nu te mai pot ierta din nimic.

Dar as vrea sa nu mai fie deloc

2011-07-19T06:09:00.000-07:00

Am momente cand imi lipseste, dar momentele astea sunt minute.... nu ore intregi, zile, saptamani cum era inainte.

Si nici macar nu mai sunt atat de puternice, incat sa pun mana pe telefon si sa dau "call"....

La fel de repede cum apar, si trec.

Acum stau si ma gandesc.... oare el a observat ce schimbare in nici 2,3 luni...?

I wanna be in your control..

2011-07-16T10:38:00.000-07:00

Superb.

Dupa o saptamana de dieta acuta, doar de mamaliga cu branza feta, salate, peste si pui la gratar + ultimele 2 zile doar pepene, futui pepenele!!! Stau cu inghetata de ciocolata langa mine si nu stiu daca sa o mananc!

Inca o seara de sambata in care efectiv nu fac nimic. Sunt nervoasa. Deprimata. Vreau sa mananc toata cutia.

Hmm. Sa stau sa imi plang de mila in casa, ca din nou m-am indragostit, in timp ce ma indop cu dulciuri si ma uit la file siropoase doar ca sa pot plange sa ma descarc, sau sa ma aranjez si sa plec in oras cu primul bou care suna?

Grea decizie.

Inca crezi

2011-07-15T15:58:00.000-07:00

Ti-am spus ca va veni o zi cand nu voi mai fi acolo pentru tine.

Ai crezut ca te voi iubi la nesfarsit.

Uite ca... Nesfarsitul meu are totusi un sfarsit, si nu ii unul prea glorios pentru tine.

Imi pare rau L si sincer , chiar nu ma mint singura

In love

2011-07-15T09:03:00.000-07:00

In mare:

M-am apucat de legislatie (nu imi place, sunt obosita toata ziua)
Mi-am depus dosar in Cluj (da Doamne sa intru)
L. a ajuns obijnuinta.... Doar atat
M-am despartit de B. ( Nu imi place sa conduc eu intr-o relatie, este aiurea)
M-am indragostit pana peste cap din nou :">

Tot ii bine. Mult prea bine, ca niciodata.

asshole

2011-07-10T00:39:00.000-07:00

mi dor de ea. un pic .

2011-07-10T00:35:00.000-07:00

Sambata seara

2011-07-09T14:22:00.000-07:00

Ma simt singura. am zile in care ma simt complet lasata pe dinafara, ca azi.

Ai mei? plecati. "iulia, vi cu noi?" Nuuu Doamne fereste sa intrebe. B arestat la domiciliu si "obosit", L in turneu, Pingica.... In treaba ei (probabil o luna nu o vad, inf ) Eliza o plecat de tot, Ale la lucru. M nici ea nu are timp. Cu T. nu prea mai vb si cu Radu ar fi ciudat sa ma vad.

La toti le-as spune 5000 de lucruri... Hai sa fac un rezumat.
B. din moment ce nu ne vedem, cum dracu sa vreau sa fiu cu tine? Cand stau ca proasta in casa si ma gandesc la L.
L. M-ai intrebat azi de ce nu il parasesc pe B, ti-am cerut un motiv ca sa o fac. In loc de un simplu "nu stiu", trebuia sa zici idiotule "pentru ca tin la tine". Era de ajuns.
Pingico... vroiam sa imi petrec timpul cu u, sa merg peste tot in vara asta cu tine, deoarece nu mai stau mult.

Le-as sterge numerle din memorie. jur. Tuturor.

In octombrie am plecat. Nu ma duc doar de dragul de a face facultatea in alt oras... Ci chiar plec. Plec cu gandul de a lasa totul si PE TOTI in urma. Plec sa incerc sa ma descurc si sa imi creez o noua viata, departe de Sibiul asta infect.

Vacanta urmatoare de vara, poate ma intorc, dar in 2,3 ani, nu.
De ce dracu credeati ca vreau in Danemarca??
Ca sa scap.
Si voi nu realizati, cat e putin timp mai aveti cu mine....
Gata. Incetez cu plansu'.
Ma pun la somn

Confuza

2011-07-08T13:54:00.000-07:00

Acum m-am intors de la plimbare. M-am imbracat frumos si am plecat sa colind singura strazile pustii.

Aveam nevoie de timp. Liniste. Prea multe ganduri, fara sens, fara motiv sau inteles. Doar intrebari cu multe raspunsuri necunoscute plutind in aer.

Am cautat o solutie la tot ce ii acum in sufletul meu. Abia cand m-am intors spre casa, am realizat ca mai mult decat o solutie, am cautat un motiv. O explicatie pentru tot ce inseamna L.

Actiunile mele nu reflecta si simtirea. Totul face parte dintr-un plan bine pus la punct. In sinea mea, cred ca tot ce sper sa reusesc ii ca daca ma prefac destul de mult ca il iubesc pe B., intr-o zi chiar voi atinge acel sentiment.
Nu imi este indiferent, nu as vrea sa il ranesc. Relatia dintre noi 2 ii una perfect normala. Nici rau, nici foarte bine. Normal. Banal. Un bine continuu. Monotonie....
Si ii mai mult decat mi-as fi dorit vreodata, dar tot simt ca ceva lipseste.

Dupa plimbarea mea am realizat.
Singura problema ii ca B... Nu ii L....

Si astept..

2011-07-01T10:57:00.000-07:00

Ceva imi lipseste... Si imi este dor... Al naibii de dor.
Mi-e dor de mine. De Iulia care iesea in oras cu fetele si ajugea pe 3 carari la 6 dimineata acasa.
Mi-e dor de Iulia indragostita de L., naiva, credula... Dulce.

Vreau sa fiu fericita, indiferent din ce cauza. Toata viata mea, orice am facut, am facut in speranta ca voi fi fericita....

M-am saturat sa fiu Iulia cea indecisa care sta o zi intreaga in pat asteptand.

Ce astept?
Nici eu nu stiu.

miss him

2011-06-29T07:57:00.000-07:00

Dupa ce am gafat-o bine la romana, ca am scris alta opera, si in loc sa iau 9 ma voi trezi cu 6, macar la istorie a fost ok...mai am geografie si ii bine, am terminat cu tot stresul asta numit bac.

Mi-e dor de el. Doar cand esti pe punctul de a pierde pe cineva, atunci realizezi cat inseamna defapt. Au trecut si nervii si sentimenul de ura pe care il simteam cand ma gandeam ca pur si simplu se incapataneaza si tot ce face ii doar ca sa ma enerveze.

Acum... imi este doar dor sa il vad si sa stau in bratele lui.

back. come. please

2011-06-26T14:26:00.000-07:00

De ce nu putem iubi pe cei care ne adora?
De ce dupa saptamani in care la suprafara suntem tari ca piatra, vine o seara in care nu mai putem suporta, iar cu un singur telefon de 5 minute distrugem toata armura care ne-am construit-o cu greu?

Iar acum intrebare care nu imi da pace :
Sa traiesc din respect si prietenie, dar fara nici o emotie, fior de fericire adevarata?
Sau s fiu intoarsa pe dos 6 zile din 7... Dar Doamne... In a7a... E raiul pe pamant

Monotonie si mediocratie?
Nebunie, crize iubire?

Te rog... Hai inapoi, dar fara sa te chem eu....
Te rog..... Come back L.ove

Ps. Maine bac la romana. In 8 ore sunt in sala. Tampesc. Nu mai pot.

Bac

2011-06-26T06:04:00.000-07:00

Intra tata in camera. Eu, in mijlocul patului, in picioare, priveam panicata in jur.

Tata :
Scumpo, stiu ca esti stresata, ca ai maine bac... Dar de dimineata pana acum ai fumat un pachet de tigari, ai baut 8 expresso si te-ai indopat cu tot ce ai gasit in casa... Iar apoi tot tu te plangi ca esti grasa.

Eu :
Ok...

Tata : Hai, aranjeazate si iesi in casa.

Eu:
Ok...

I............ I............ I love you like a love song bby

2011-06-25T15:04:00.000-07:00

Please go

2011-06-25T15:00:00.000-07:00

Iulia Avram: Poate nu mi-ai facut rau intentionat, dar tot mi-ai frant inima si m-ai dezamagit de nenumarate ori. Nu pot spune ca iti doresc nici rau nici bine, pentru ca in momentul de fata nu mai contezi. Am ajuns in situatia in care chiar nu te mai pot ierta la nesfarsit, fara ca macar sa vad ca iti pare rau si incerci. El ii exact opusul tau, si mai mult decat mi-as fi dorit vreodata. In sfarsit, pot spune ca mi-am gasit pe cineva care sa ma merite si aprecieze. Te rog frumos, uita ca exist... Si lasa-ma sa fiu fericita....

Ce bine ar fi daca ar intelege mesajul... Si nu mi-ar mai da nici un semn de viata...

It's time to smile

2011-06-24T06:15:00.000-07:00

Cateodata ai nevoie de un barbat rau in viata ta, ca sa apreciezi unul bun cand apare. De obicei nu ne indragostim de cei buni, dar o relatie inseamna siguranta, respect, intelegere, prietenie. O relatie inseamna mai mult decat o indragosteala puternica.

Cu timpul, ajungi la sentimente astea.

De la relatia asta, nu ma astept la artificii de sentimente, sunete sobre de Do la clapele negre ale pianului sau futurtuni exact cand soarele era mai puternic.

Tot ce imi doresc ii un soare stralucitor si o mare limpede si calma, fara valuri.

Ii dragut sa simti ca ii cineva caruia ii pasa. Care intreaba "Ce ai? Ce s-a intamplat?", nu doar de dragut de a intreba, ci pentru ca asteapta cu adevarat un raspuns...

Care vrea sa te vada zilnic.

Care de multe ori se fastaceste.

Care suna zilnic.

Care te priveste frumos, si se poarta cu tine mai bine decat ai fi crezut ca meriti.

Sometimes, everything you need, is right in front of your eyes :)

Hai sa vorbim despre ambitie

2011-06-23T10:49:00.000-07:00

Her story

Dupa ce si-a petrecut 10 ani langa un barbat de succes, la despartire acesta i-a zis:

"fara mine nu vei ajunge nimic"

Au trecut inca 10 ani, si s-au reintalnit. El din mare jucator de divizia A, acum antrena o echipa de divizia D, iar ea acum directoare la o companie mare.

El: Nu ajungeai unde esti acum daca ramaneam impreuna.

Ea: Te corectez, nu ajungeai tu ce esti acum , daca ramaneam cu tine.

Ambitia face multe din om, iar langa mine am cele mai bune exemple.

L. mereu m-a descurajat. Niciodata nu a crezut in mine, nu mi-a fost alaturi.

Stiu ca probabil daca nu era in viata mea, acum sfarsam printr-o clinica de dezintoxicare pe undeva.

Pentru el am incercat sa fiu o persoana mai buna, mai calda. Am si reusit, the bitch s-a transfortat intr-o sweety, dar fara nici un efect asupra lui.

Cand mi-a spus ca aplica pentru America, i-am spus ca as pleca si eu. Mi-o taiat-o din scurt " Nu ai sanse"

El nu si-a luat Teofl-ul, in schimb eu mi-am luat Riuf-ul.

El ii posibil sa plece in ianuarie, eu mi-am depus dosar la 3 facultati, am intrat la 2.

Cu Bacul la fel.

Acum ma apuc de carnet. E clar, trebuie sa mi-l iau din prima, cu punctaj mai mare.

Sunt sigura ca daca practicam vreun sport, stateam si 10 ore la antrenamen, doar ca sa fiu mai buna ca el.

Tot ce voi face in viitor, voi incerca sa fac mai bine ca el. Sa fiu mai sus.

Cateodata ii bine sa fie un fraier dinasta, sa te faca sa te simti ca un nimic, ca apoi sa iti demonstrezi tie, si mai ales lui, care ii adevarata ta valuare.

Now I know

2011-06-21T15:00:00.000-07:00

Daca esti un fluture, indiferent cat de frumos , suav si firav, inevitabil te arzi. Nu vroiam sa ma ard. De acum voi incerca sa fiu lampa.

Imi pare rau, dar am facut asta pentru mine. Aveam nevoie sa stiu.

Macar mi-am mai clarificat unele lucruri. Eram sigura, ca voi ceda. Ca atunci cand il voi vedea, ma va atinge, va topi toata ura care am acumulat-o pentru el in ultimul timp. Ca voi sfarsi seara ca toate celelalte, invinsa, in bratele lui.

Cand am ajuns tot ce vroiam era sa terminam odata.

Nu intelegeam, de ce ii asa cald. Incercam sa ii resping fiecare imbratisare si sarut. Imi era sila de felul lui de a fi. Atat de dragastos in prezenta mea, dar atat de rece si indiferent in restul timpului.

La sfarsit nu stiam cum sa ma imbrac si sa sun taxiul mai repede. Tot ce vroiam era sa imi dea drumul.

Nu puteam sa ii raspund la imbratisari.

Imi venea sa tip, sa il pleznesc.

Mi-au dat lacrimile cand am realizat ca nu il mai pot ierta si ca niciodata nu va mai fi ca inainte.

Tot ce am simtit pentru el inainte s-a transformat in negru.

Am plecat urandu-l mai mult decat atunci cand am sosit.

To know him is to...

2011-06-20T08:36:00.000-07:00

B. vs L.

2011-06-19T21:56:00.000-07:00

Ii 6 jumatete dimineata, nu am somn. Aerul diminetii ii prea rece si tare. Bine macar ca cafeaua ii dulce.

Ceea ce ne dorim din tot sufletul nu ii de multe ori ceea ce avem nevoie si ce ne-ar face bine.

Intr-un moment realizam asta, iar poate cu timpul, ce ne face bine, poate va deveni si ce ne dorim.

M-am saturat sa alerg dupa iluzii desarte care se pierd in lumina zilei.

I need something real in my life.

Nu am cum sa nu mai scriu despre L. In fond, L. a insemnat un an din viata mea si un moment ciudat din care nu am crezut ca am scapare. O amintire amara, asta ii.

Voi incerca sa nu il dezamagesc pe B.

Caut altceva

2011-06-18T13:56:00.000-07:00

Dupa o zi intreaga de drame, in sfarsit m-am calmat.

Azi am renuntat la L. Daca nici macar sa ne vedem, sa imi clarifice unele lucruri.... Nu pot spune ca nu esti demn de mine, doar ca nu ai putut fi ceea ce am nevoie. Nu m-ai tratat cum as fi meritat, din contra.

Decizia mea nu a fost doar din cauza infiderentei tale. Paharul s-a umplut de ziua mea, cand la 12 si 5, mi-ai spus ca sa nu ma intorc la tine, sa ne vedem, iar seara mi-ai dat mesaj ca iti pare rau, ca esti obosit si ca ai fi vrut sa ne vedem. Daca vroiai cu adevarat, ne intalneam.

Inafara de lipsa ta totala de interes, adevarul ii ca am cunoscut pe cineva.

Am inceput sa scriu pe o fila noua , o alta poveste.

B. ii tot ce L. nu a fost si mi-as fi dorit sa fie. Ii dulce, ii atent, ii exact opusul.

Ce va fi, va fi, dar nu vreau sa ma intalnesc cu amandoi in aceelasi timp.

B. nu ar merita asta.

Update:

L. ii tampit. Dupa o intalnire superba cu B. , dupa ce ma hotarasc sa pun punct in sfarsit, se trezeste sa imi zica ca totusi ii pasa de mine.

Please stop. I can't take it anymore.

stop trying

2011-06-18T07:50:00.000-07:00

Intr-o relatie ii nevoie de doua persoane.

Mi-ar placea sa pot spune "imi pare bine ca te-am cunoscut" dar nu pot. In momentul asta sunt de parere ca tu, ai fost cel mai rau lucru care mi sa intamplat.

Imi pare rau, pentru tot ce s-a intamplat intre noi, si tot ce as vrea, ii sa am acum un buton pe care sa scrie "Delete", ca in felul asta, sa te fac sa nu mai existi in mintea mea.